Un nou studiu dezvăluie o asociere între fotbal şi riscul de demenţă
foto: publika.md
Foştii jucători de fotbal prezintă un risc, în medie, de aproximativ trei ori şi jumătate mai mare de deces în urma unei boli neurodegenerative în comparaţie cu restul populaţiei, conform unui nou studiu citat luni de Press Association.
Cercetarea ale cărei concluzii au fost publicate luni, susţinută de Football Association (FA) şi Professional Footballers' Association (PFA), a analizat date medicale de la 7.676 de bărbaţi care au jucat fotbal la nivel profesionist în Scoţia între 1900 şi 1976.
Informaţiile obţinute despre aceştia au fost comparate cu cele prelevate de la peste 23.000 de persoane care nu au jucat fotbal la nivel profesionist.
Studiul a fost condus de specialistul în neuropatologie dr. Willie Stewart, de la Glasgow University, scrie agerpres.ro.
Potrivit concluziilor, ''riscul a variat de la o creştere de cinci ori în cazul Alzheimer, la o creştere de aproximativ patru ori în cazul bolii de neuron motor şi de două ori pentru boala Parkinson la foşti fotbalişti profesionişti în comparaţie cu populaţia de control''.
Deşi fotbaliştii prezentau un risc mai mare de deces din cauza bolii neurodegenerative, erau mai puţin susceptibili să moară în urma altor afecţiuni comune, cum ar fi bolile de inimă şi unele tipuri de cancer, inclusiv cancerul pulmonar.
Studiul, intitulat ''Influenţa fotbalului asupra sănătăţii pe parcursul vieţii şi riscului de demenţă'' (Football's influence on lifelong health and dementia risk), a constatat că numărul deceselor în cazul foştilor fotbalişti era mai mic decât cel estimat până la vârsta de 70 de ani şi mai mare după această vârstă.
''Un aspect important al acestei lucrări a fost capacitatea de a analiza o serie de date privind sănătatea foştilor fotbalişti profesionişti. Acest lucru ne permite să avem o imagine mai completă despre sănătatea acestei populaţii. Datele noastre arată că în timp ce foştii fotbalişti au prezentat rate mai mari de demenţă, au avut rate mai mici de deces din cauza altor afecţiuni importante'', a declarat doctor Stewart, citat într-un comunicat.
''Ca atare, în timp ce trebuie depuse toate eforturile pentru a identifica factorii care contribuie la creşterea riscului de boală neurodegenerativă pentru a permite reducerea acestui risc, există totodată beneficii potenţiale mai extinse pentru sănătate ale fotbalului care trebuie luate în considerare'', a adăugat Willie Stewart.
Directorul executiv al PFA, Gordon Taylor, a afirmat că ''cercetarea trebuie să continue pentru a răspunde la întrebări mai specifice despre ceea ce trebuie făcut pentru a identifica şi reduce factorii de risc''.
Nu reiese clar din studiu care sunt cauzele exacte ale ratelor crescute privind riscul de demenţă.
''Studiul nu stabileşte dacă aceste cauze sunt asociate cu unele contuzii suferite de grupul de fotbalişti profesionişti, sau de modul de gestionare a contuziilor, de modul de desfăşurare a jocului de fotbal sau de stilul de joc, ori de designul şi structura fotbalului de-a lungul anilor, sau de stilul de viaţă personal, ori de un alt factor'', a notat FA într-un comunicat.
Rezultatele studiului au fost revizuite de un organism independent, Medical and Football Advisory Group, care a recomandat reeditarea actualelor linii directoare ale FA privind contuziile şi a sfaturilor de bune practici pentru antrenorat şi a solicitat măsuri suplimentare pentru îmbunătăţirea gestionării accidentelor în zona capului.
Grupul a subliniat necesitatea mai multor cercetări în acest domeniu şi totodată că ''nu există suficiente dovezi în acest stadiu pentru a aduce alte modificări la modul în care se desfăşoară în prezent jocul''.
Cercetarea ale cărei concluzii au fost publicate luni, susţinută de Football Association (FA) şi Professional Footballers' Association (PFA), a analizat date medicale de la 7.676 de bărbaţi care au jucat fotbal la nivel profesionist în Scoţia între 1900 şi 1976.
Informaţiile obţinute despre aceştia au fost comparate cu cele prelevate de la peste 23.000 de persoane care nu au jucat fotbal la nivel profesionist.
Studiul a fost condus de specialistul în neuropatologie dr. Willie Stewart, de la Glasgow University, scrie agerpres.ro.
Potrivit concluziilor, ''riscul a variat de la o creştere de cinci ori în cazul Alzheimer, la o creştere de aproximativ patru ori în cazul bolii de neuron motor şi de două ori pentru boala Parkinson la foşti fotbalişti profesionişti în comparaţie cu populaţia de control''.
Deşi fotbaliştii prezentau un risc mai mare de deces din cauza bolii neurodegenerative, erau mai puţin susceptibili să moară în urma altor afecţiuni comune, cum ar fi bolile de inimă şi unele tipuri de cancer, inclusiv cancerul pulmonar.
Studiul, intitulat ''Influenţa fotbalului asupra sănătăţii pe parcursul vieţii şi riscului de demenţă'' (Football's influence on lifelong health and dementia risk), a constatat că numărul deceselor în cazul foştilor fotbalişti era mai mic decât cel estimat până la vârsta de 70 de ani şi mai mare după această vârstă.
''Un aspect important al acestei lucrări a fost capacitatea de a analiza o serie de date privind sănătatea foştilor fotbalişti profesionişti. Acest lucru ne permite să avem o imagine mai completă despre sănătatea acestei populaţii. Datele noastre arată că în timp ce foştii fotbalişti au prezentat rate mai mari de demenţă, au avut rate mai mici de deces din cauza altor afecţiuni importante'', a declarat doctor Stewart, citat într-un comunicat.
''Ca atare, în timp ce trebuie depuse toate eforturile pentru a identifica factorii care contribuie la creşterea riscului de boală neurodegenerativă pentru a permite reducerea acestui risc, există totodată beneficii potenţiale mai extinse pentru sănătate ale fotbalului care trebuie luate în considerare'', a adăugat Willie Stewart.
Directorul executiv al PFA, Gordon Taylor, a afirmat că ''cercetarea trebuie să continue pentru a răspunde la întrebări mai specifice despre ceea ce trebuie făcut pentru a identifica şi reduce factorii de risc''.
Nu reiese clar din studiu care sunt cauzele exacte ale ratelor crescute privind riscul de demenţă.
''Studiul nu stabileşte dacă aceste cauze sunt asociate cu unele contuzii suferite de grupul de fotbalişti profesionişti, sau de modul de gestionare a contuziilor, de modul de desfăşurare a jocului de fotbal sau de stilul de joc, ori de designul şi structura fotbalului de-a lungul anilor, sau de stilul de viaţă personal, ori de un alt factor'', a notat FA într-un comunicat.
Rezultatele studiului au fost revizuite de un organism independent, Medical and Football Advisory Group, care a recomandat reeditarea actualelor linii directoare ale FA privind contuziile şi a sfaturilor de bune practici pentru antrenorat şi a solicitat măsuri suplimentare pentru îmbunătăţirea gestionării accidentelor în zona capului.
Grupul a subliniat necesitatea mai multor cercetări în acest domeniu şi totodată că ''nu există suficiente dovezi în acest stadiu pentru a aduce alte modificări la modul în care se desfăşoară în prezent jocul''.