O clădire din Chişinău, inclusă în lista monumentelor arhitecturale de importanţă naţională, în RUINE
Una dintre cele mai emblematice clădiri din Chişinău, în care la 27 martie 1918 Sfatul Ţării a votat unirea Basarabiei cu România, se transformă încet, dar sigur, într-o ruină. Imobilul care găzduieşte în prezent Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice se află într-o stare deplorabilă, chiar dacă este inclus în lista monumentelor arhitecturale de importanţă naţională.
"A fost construită la începutul secolului XX. Biroul de organizare a Sfatului Ţării a solicitat de la organele competente basarabene această clădire pentru a plasa acolo Sfatul Ţării. Este cea mai vie istorie acolo.Suntem datori să păstrăm istoria vie", a menţionat Mihai Adaugi, doctor în istorie.
Primăria oraşului Iaşi a alocat aproximativ două milioane de lei pentru reabilitarea clădirii, dar aceşti bani sunt suficienţi doar pentru efectuarea unui studiu de fezabilitate.
"Restaurare interior exterior în baza notei istorice, în baza imaginilor de epocă. 2 milioane de lei moldoveneşti, asta ar fi 100 de mii de euro. Eu cred că cu această sumă este posibil să elaborăm proiectul de restaurare. E un bun început. La nivel de municipiul Chişinău practic nu se alocă finanţare, pe acest domeniu. La nivel de Ministerul Culturii se alocă foarte puţin pe acest domeniu, practic sunt sume minore", a declarat Ion Ştefăniţă, director Agenţia de Inspectare și Restaurare a Monumentelor.
Prorectorul administrativ al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Ion Butucea, susţine că în fiecare an se alocă bani doar pentru reparaţii curente.
"Cel mai stringent de făcut reparaţie, cel mai necesar, la faţada. Înăuntru noi în fiecare an facem reparaţie la limita mijloacelor disponibile, dar blocul e mare, volumele-s mari, ar trebui de făcut reparaţie la multe clase, în destul de multe cabinete, locuri publice, coridoare", a menţionat Ion Butucea.
Directorul Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, Ion Ştefăniţă, susţine că la sfârşitul anilor 70 ai secolului trecut s-au făcut lucrări nesemnificative, iar în prezent clădirea necesită investiţii solide. Şefa Direcției Cultură a Primăriei Chișinău, Stela Mitriuc, a declarat pentru postul nostru de televiziune că municipalitatea va oferi sprijinul necesar pentru restaurarea acestui monument de importanţă naţională, dar până la alegerea unui nou primar nu poate fi luată nicio decizie în acest sens.
Reprezentanţii Ministerului Culturii nu au fost de găsit pentru a ne spune dacă intenţionează să contribuie financiar la restaurarea clădirii. Printre instituţiile culturale din Chişinău reabilitate cu sprijinul financiar al autorităţilor de peste Prut se mai numără Sala cu Orgă şi Muzeul Naţional de Artă.