Rata de aprobare a lui Erdogan a crescut cu 3,7 puncte procentuale în octombrie până la 48%, arată sondajul, cel mai înalt nivel după cel înregistrat la scurt timp după alegerile prezidenţiale din iunie 2018, care au fost ţinute înainte de criza monedei naţionale anul trecut.

Rata de dezaprobare a scăzut cu 9,3 puncte procentuale la 33,7%, cel mai mic nivel de la o lovitură de stat eşuată în iulie 2016. Aproximativ 18% din participanţi nu au răspuns la întrebarea sondajului sau au spus că nu ştiu.

De la cea mai gravă criză, când lira s-a devalorizat anul trecut cu 30%, sprijinul faţă de Erdogan s-a erodat, în timp ce inflaţia şi şomajul au crescut rapid, iar economia a intrat în recesiune.

Autorităţile, dar şi majoritatea cetăţenilor turci, văd YPG ca pe o organizaţie teroristă şi o extindere a Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) scos în afara legii în Turcia. PKK a lansat o insurgenţă separatistă împotriva statului din 1984 şi aproximativ 40.000 de oameni au fost ucişi în conflict.

Patru dintre cele cinci partide politice din parlamentul turc au susţinut puternic operaţiunea Turciei împotriva YPG. Partidul Democrat al Poporului (HDP) pro-kurd s-a opus şi a declarat că aceasta avea ca scop stimularea sprijinului tot mai mic pentru Erdogan şi partidul său AK.

Ankara a lansat operaţiunea pe 9 octombrie, la câteva zile după ce preşedintele Donald Trump a decis brusc să retragă trupele americane din nordul Siriei în urma unei discuţii telefonice cu Erdogan. Atacurile au fost primite cu condamnare internaţională.

Ulterior, Turcia a ajuns la acorduri separate cu Washingtonul şi Moscova şi şi-a oprit operaţiunea după ce militanţii YPG s-au retras în interiorul Siriei dintr-o fâşie de teren situată la frontieră.