În ultimii 30 de ani, România a avut patru preşedinţi. După Revoluţia din 1989 şi înlăturarea dictatorului comunist Nicolae Ceaşescu, preşedinte a fost ales ION ILIESCU, care a deţinut mai multe mandate. Primul a fost unul provizoriu, în perioada decembrie 1989 - mai 1990. În acelaşi an, când au avut loc primele alegeri libere din România, el a reuşit să ajungă preşedinte după al doilea tur de scrutin.

A urmat mandatul din perioada 1992 - 1996. După o pauză de patru ani, Iliescu a reuşit să-l învingă pe oponentul său, Corneliu Vadim Tudor, şi a obţinut încă un mandat până în 2004.

O realizare importantă a lui Ion Iliescu a fost semnarea Acordului de Asociere dintre România şi Uniunea Europeană în 1993, care a intrat în vigoare doi ani mai târziu. Tot în perioada preşedinţiei sale, România a fost acceptată în Consiliul Europei, a aderat la Parteneriatul pentru Pace propus de NATO şi au fost elaborate strategiile de aderare la organizaţiile euro-atlantice. Pe plan intern, însă, s-a înregistrat un declin economic dramatic.

În această primăvară, procurorii l-au trimis în judecată pe Iliescu în Dosarul Revoluţiei, el fiind acuzat de trădare.

Între anii 1996 - 2000, preşedinte al României a fost EMIL CONSTANTINESCU. Nici în timpul mandatului său, ţara vecină nu a avut o perioadă mai înfloritoare. Administraţia sa a fost marcată de instabilitate politică şi guvernamentală, numeroase scandaluri de corupţie şi o deteriorare a nivelului de trai al populaţiei, ca urmare a privatizărilor. Abia în ultimul an de mandat a reuşit să redreseze situaţia economică, promovând mai multe măsuri de relaxare fiscală. Totodată, Constantinescu a promovat democraţia şi s-a implicat în procesul de integrare euro-atlantică a ţării.

A urmat TRAIAN BĂSESCU, cel care a fost cel mai longeviv preşedinte, deţinând această funcţie din 2004 şi până în 2014, timp în care a fost suspendat
de două ori.

Băsescu a promovat o serie de reforme, îndeosebi în domeniul justiţiei. În 2007, România a aderat la Uniunea Europeană şi a dezvoltat parteneriatul strategic cu Statele Unite. În mandatele lui Băsescu, justiţia a fost scoasă de sub control politic, ceea ce a permis condamnarea mai multor oficiali pentru corupţie, inclusiv a fratelui său. Traian Băsescu mai este considerat preşedintele care a facilitat procesul de redobândire a cetăţeniei române şi care a contribuit la parcursul european al Republicii Moldova. După un deceniu la Cotroceni, în 2014, preşedinte a devenit Klaus Iohannis, fostul primar al oraşului Sibiu.

Acesta a câştigat alegerile prezidenţiale din turul doi, în care s-a duelat cu fostul premier, Victor Ponta. El a încercat să se opună legilor promovate de guvernele PSD, însă a avut o majoritate parlamentară ostilă. Totodată, Iohannis a iniţiat Referendumul consultativ din 26 mai 2019, pentru interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infraţiuni de corupţie. La plebiscit au participat peste şase milioane de români, dintre care peste 85 la sută au votat pentru această iniţiativă.