Liderul de la Minsk întreprinde o vizită în Austria pentru a apropia Belarus de UE
Foto: foto.delfi.lv
Preşedintele Republicii Belarus, Aleksandr Lukaşenko, ce doreşte o apropiere de Occident, este primit marţi în Austria pentru prima sa vizită într-o ţară membră a Uniunii Europene (UE) în ultimii trei ani, într-un context de tensiuni cu aliatul său rus, informează AFP, citată de Agerpres.
El va fi primit de preşedintele Alexander Van der Bellen, după ce în martie l-a primit pe fostul cancelar Sebastian Kurz la Minsk.
Aceste schimburi reprezintă un "succes diplomatic" pentru Lukaşenko, înainte de organizarea de alegeri legislative, potrivit politologului belarus Artiom Şraibman.
Austria constituie unul dintre principalii parteneri comerciali ai Republicii Belarus, ţară închisă, cu 9,5 milioane de locuitori, în continuare puternic dependentă de Rusia şi a cărei economie rămâne de stat în proporţie de 60%.
Două grupuri austriece, Raiffeisen şi A1, sunt acţionari majoritari, respectiv primul la una dintre instituţiile bancare cele mai importante din Minsk şi celălalt al operatorului naţional de telefonie Velcom.
Austria nu este membră a NATO şi cultivă relaţii bilaterale aprofundate cu toate statele rezultate după destrămarea Uniunii Sovietice. Neutralitatea sa îi permite să se prezinte drept mediator al dialogului între Est şi Vest, în condiţiile în care ultimele sancţiuni ale UE împotriva Belarus au fost ridicate doar parţial, în 2016, în urma eliberării mai multor prizonieri politici.
Supranumit adesea "ultima dictatură a Europei", statul belarus, ce are o frontieră externă cu UE, aplică în continuare pedeapsa cu moartea.
Asociaţia Reporteri fără Frontiere (RSF) a plasat Belarus pe locul 153 din totalul celor 180 de ţări incluse în clasament în ceea ce priveşte libertatea presei, iar Belarus este singurul stat de pe Bătrânul Continent care nu face parte din Consiliul Europei.
Belarus discută de mai mulţi ani asupra unei fuziuni cu Rusia, însă Lukaşenko a criticat anexarea Peninsulei Crimeea de către Moscova şi pare dornic să-şi aplaneze tensiunile cu ţările occidentale, care îl primesc foarte rar. Cea mai recentă vizită a sa a avut loc în Italia şi Vatican, unde a fost primit de Papa, în 2016.
Lukaşenko speră la o revizuire a "parteneriatului estic", format de dialog stabilit din 2009 între UE şi şase ţări europene provenite din fosta URSS. În august, el a propus "deschiderea unui nou capitol" în relaţiile cu SUA, primindu-l la Minsk pe consilierul de atunci pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton. După aceasta, cele două ţări s-au declarat gata să reinstaleze câte un ambasador în capitalele lor.
Aleksandr Lukaşenko este preşedintele Republicii Belarus din 1994 şi îşi va încheia cel de-al cincilea mandat în 2020. Fost director de "sovhoz" (fermă colectivă), el a fost într-o călătorie privată în Austria în 2002, pentru a practica sporturi de iarnă, iar Sebastian Kurz i-a oferit nişte schiuri din lemn "made in Austria" în timpul vizitei sale la Minsk.
Alegeri legislative anticipate sunt prevăzute pentru 17 noiembrie în Belarus. Niciun scrutin din această ţară nu a fost calificat drept liber sau echitabil după 1995 de către observatorii internaţionali.
El va fi primit de preşedintele Alexander Van der Bellen, după ce în martie l-a primit pe fostul cancelar Sebastian Kurz la Minsk.
Aceste schimburi reprezintă un "succes diplomatic" pentru Lukaşenko, înainte de organizarea de alegeri legislative, potrivit politologului belarus Artiom Şraibman.
Austria constituie unul dintre principalii parteneri comerciali ai Republicii Belarus, ţară închisă, cu 9,5 milioane de locuitori, în continuare puternic dependentă de Rusia şi a cărei economie rămâne de stat în proporţie de 60%.
Două grupuri austriece, Raiffeisen şi A1, sunt acţionari majoritari, respectiv primul la una dintre instituţiile bancare cele mai importante din Minsk şi celălalt al operatorului naţional de telefonie Velcom.
Austria nu este membră a NATO şi cultivă relaţii bilaterale aprofundate cu toate statele rezultate după destrămarea Uniunii Sovietice. Neutralitatea sa îi permite să se prezinte drept mediator al dialogului între Est şi Vest, în condiţiile în care ultimele sancţiuni ale UE împotriva Belarus au fost ridicate doar parţial, în 2016, în urma eliberării mai multor prizonieri politici.
Supranumit adesea "ultima dictatură a Europei", statul belarus, ce are o frontieră externă cu UE, aplică în continuare pedeapsa cu moartea.
Asociaţia Reporteri fără Frontiere (RSF) a plasat Belarus pe locul 153 din totalul celor 180 de ţări incluse în clasament în ceea ce priveşte libertatea presei, iar Belarus este singurul stat de pe Bătrânul Continent care nu face parte din Consiliul Europei.
Belarus discută de mai mulţi ani asupra unei fuziuni cu Rusia, însă Lukaşenko a criticat anexarea Peninsulei Crimeea de către Moscova şi pare dornic să-şi aplaneze tensiunile cu ţările occidentale, care îl primesc foarte rar. Cea mai recentă vizită a sa a avut loc în Italia şi Vatican, unde a fost primit de Papa, în 2016.
Lukaşenko speră la o revizuire a "parteneriatului estic", format de dialog stabilit din 2009 între UE şi şase ţări europene provenite din fosta URSS. În august, el a propus "deschiderea unui nou capitol" în relaţiile cu SUA, primindu-l la Minsk pe consilierul de atunci pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton. După aceasta, cele două ţări s-au declarat gata să reinstaleze câte un ambasador în capitalele lor.
Aleksandr Lukaşenko este preşedintele Republicii Belarus din 1994 şi îşi va încheia cel de-al cincilea mandat în 2020. Fost director de "sovhoz" (fermă colectivă), el a fost într-o călătorie privată în Austria în 2002, pentru a practica sporturi de iarnă, iar Sebastian Kurz i-a oferit nişte schiuri din lemn "made in Austria" în timpul vizitei sale la Minsk.
Alegeri legislative anticipate sunt prevăzute pentru 17 noiembrie în Belarus. Niciun scrutin din această ţară nu a fost calificat drept liber sau echitabil după 1995 de către observatorii internaţionali.