UE anunţă măsuri pentru combaterea spălării banilor
Foto: publika.md
Miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană au sprijinit joi planurile de a întări atribuţiile blocului comunitar în combaterea spălării banilor, după o serie de scandaluri care au afectat băncile europene, transmit AFP şi Reuters.
Într-o declaraţie comună, miniştrii au cerut Comisiei Europene să analizeze posibilitatea transferării atribuţiilor de supervizare către un organism al UE şi să modifice reglementările pentru a întări coordonarea în rândul autorităţilor naţionale.
În pofida faptului că organizaţiile infracţionale "spală" în mod frecvent câştigurile obţinute din activităţile lor ilegale peste hotare, lupta împotriva criminalităţii financiare este gestionată în UE în principal de autorităţile naţionale, care nu cooperează întotdeauna deplin.
Miniştrii de Finanţe susţin că ar trebui luat în considerare "un organism al UE cu o structură independentă şi atribuţii directe în privinţa băncilor", după ce anul trecut s-au opus unui astfel de demers. Ei au cerut, de asemenea, o nouă revizuire a reglementărilor UE privind combaterea spălării banilor, la doar un an după ce blocul comunitar a adoptat a cincea revizuire a reglementărilor sale împotriva spălării banilor, scrie agerpres.ro.
Înainte de reuniunea miniştrilor de Finanţe din UE, unele din cele mai puternice state, inclusiv Germania, Franţa şi Italia, au susţinut că atribuţiile trebuie transferate către o autoritate UE deoarece organismele naţionale s-au dovedit incapabile de a lupta împotriva spălării banilor.
Mai mult, ele au avertizat că există riscul ca unele autorităţi naţionale de supervizare "să fie direct sau indirect influenţate de instituţiile supervizate sau de grupurile de interese".
În ultimii ani Europa a fost zguduită de mai multe scandaluri de spălare a banilor care au scos la lumină modul în care infractorii pot exploata sistemul bancar european. Unul dintre aceste scandaluri a vizat grupul bancar Danske Bank, prin a cărui filială din Estonia au fost efectuate plăţi suspecte în valoare de aproximativ 200 miliarde de euro, între 2007 şi 2015. Un alt scandal vizează Pilatus Bank, din Malta, şi neregulile financiare scoase la lumină de Daphne Caruana Galizia, o jurnalistă asasinată în luna octombrie 2017, sau banca ABLV, din Letonia, acuzată de autorităţile americane de spălare de bani
Într-o declaraţie comună, miniştrii au cerut Comisiei Europene să analizeze posibilitatea transferării atribuţiilor de supervizare către un organism al UE şi să modifice reglementările pentru a întări coordonarea în rândul autorităţilor naţionale.
În pofida faptului că organizaţiile infracţionale "spală" în mod frecvent câştigurile obţinute din activităţile lor ilegale peste hotare, lupta împotriva criminalităţii financiare este gestionată în UE în principal de autorităţile naţionale, care nu cooperează întotdeauna deplin.
Miniştrii de Finanţe susţin că ar trebui luat în considerare "un organism al UE cu o structură independentă şi atribuţii directe în privinţa băncilor", după ce anul trecut s-au opus unui astfel de demers. Ei au cerut, de asemenea, o nouă revizuire a reglementărilor UE privind combaterea spălării banilor, la doar un an după ce blocul comunitar a adoptat a cincea revizuire a reglementărilor sale împotriva spălării banilor, scrie agerpres.ro.
Înainte de reuniunea miniştrilor de Finanţe din UE, unele din cele mai puternice state, inclusiv Germania, Franţa şi Italia, au susţinut că atribuţiile trebuie transferate către o autoritate UE deoarece organismele naţionale s-au dovedit incapabile de a lupta împotriva spălării banilor.
Mai mult, ele au avertizat că există riscul ca unele autorităţi naţionale de supervizare "să fie direct sau indirect influenţate de instituţiile supervizate sau de grupurile de interese".
În ultimii ani Europa a fost zguduită de mai multe scandaluri de spălare a banilor care au scos la lumină modul în care infractorii pot exploata sistemul bancar european. Unul dintre aceste scandaluri a vizat grupul bancar Danske Bank, prin a cărui filială din Estonia au fost efectuate plăţi suspecte în valoare de aproximativ 200 miliarde de euro, între 2007 şi 2015. Un alt scandal vizează Pilatus Bank, din Malta, şi neregulile financiare scoase la lumină de Daphne Caruana Galizia, o jurnalistă asasinată în luna octombrie 2017, sau banca ABLV, din Letonia, acuzată de autorităţile americane de spălare de bani