Tradiţie cu năbădăi! Mai multe gospodării au rămas fără porţi de Sfântul Andrei
Embed:
Tradiția i-a lăsat fără porți și în acest an pe mai mulți gospodari din țară, în ajunul sărbătorii Sfântului Andrei. Deși, cei care recurg la astfel de gesturi riscă amenzi usturătoare şi chiar puşcărie, unii flăcăi nu au renunțat la obicei. Şi preoţii condamnă unele tradiţii din ajunul acestei sărbători, pe care le consideră păgâne.
În noaptea de joi spre vineri, câţiva gospodări din orașul Sângera au rămas fără porți. Două dintre ele au fost lăsate în stația terminus a troleibuzului 31 care circulă prin localitate.
”Au pus-o în stație, ca să nu umble mult să o caute, să vină să o ia, să o cunoască. Doar nu a ascuns-o de tot ca să nu o găsească. Nu e ceva rău. E un obicei, că ai fată mare și ei, într-un fel, te stimează. La noi în sat se mai păstrează”.
”Eu nu știu a cui e această poartă. Nu este a mea. Nu am fete mari, nu am flăcăi. Nu au ce căuta ca să-mi ia porțile”.
Fără porți au rămas și câţiva locuitori ai satului Vărzăreștii Noi din raionul Călărași.
”- Anul acesta s-au furat porțile? - S-au scos. Am auzit. La o bucată de noapte, doi gospodari puneau poarta. Le scot și le pun alăturea, ca în semn că acolo este fată mare. Băieții din sat glumesc. Când eram noi tinere și nouă ne-au scos poarta”.
Unii gospodari spun că această tradiție treptat se pierde.
”Poate mai fac acolo, un băiat acolo o ghidușie. Era bine înainte, erau oameni mai mulți, se veseleau. Acuma au rămas puțini, nu are cine fura”.
”Mi-au luat-o și mie. Aveam două fete mari și mi-au luat-o și mie odată. În râpă o aruncat-o”.
Sunt, însă, şi dintre cei care privesc cu ochi răi această tradiţie.
”Aceasta este o prostie. Da așa dute și caută prin râpi porțile. Pentru ce trebuie ca să scoată porțile? Dacă e un om bătrân, ba un om bolnav, unde să se ducă să caute poarta”.
”Nu-i bine. Unul a dus-o tocmai în râpă și nu o putea scoate. Om bătrân”.
”Înainte eu știu că se furau porțile de la aceștia care aveau fete mari, dar nu chiar de la toți să furi porțile de la toată lumea”.
Biserica dezaprobă acest ritual dar şi practica unor fete de a-şi face vrăji în ajun de Sfântul Andrei.
”Orice vrajă care este făcută este considerată ca un blestem. Nu le-aș numi tradiții, dar niște superstiții oarecare, pentru că chiar furatul porților dacă înainte era deosebit, atunci când eram și noi copii, deja genera într-o tradiție de a scoate orice poartă care era accesibilă. Ceea ce este greșit”, a spus parohul la o biserica din Buiucani, Victor Luchin.
Cei care fură porţi riscă o amendă de până la 32 500 de lei, 240 de ore de muncă în folosul comunității sau până la doi ani de puşcărie.
În noaptea de joi spre vineri, câţiva gospodări din orașul Sângera au rămas fără porți. Două dintre ele au fost lăsate în stația terminus a troleibuzului 31 care circulă prin localitate.
”Au pus-o în stație, ca să nu umble mult să o caute, să vină să o ia, să o cunoască. Doar nu a ascuns-o de tot ca să nu o găsească. Nu e ceva rău. E un obicei, că ai fată mare și ei, într-un fel, te stimează. La noi în sat se mai păstrează”.
”Eu nu știu a cui e această poartă. Nu este a mea. Nu am fete mari, nu am flăcăi. Nu au ce căuta ca să-mi ia porțile”.
Fără porți au rămas și câţiva locuitori ai satului Vărzăreștii Noi din raionul Călărași.
”- Anul acesta s-au furat porțile? - S-au scos. Am auzit. La o bucată de noapte, doi gospodari puneau poarta. Le scot și le pun alăturea, ca în semn că acolo este fată mare. Băieții din sat glumesc. Când eram noi tinere și nouă ne-au scos poarta”.
Unii gospodari spun că această tradiție treptat se pierde.
”Poate mai fac acolo, un băiat acolo o ghidușie. Era bine înainte, erau oameni mai mulți, se veseleau. Acuma au rămas puțini, nu are cine fura”.
”Mi-au luat-o și mie. Aveam două fete mari și mi-au luat-o și mie odată. În râpă o aruncat-o”.
Sunt, însă, şi dintre cei care privesc cu ochi răi această tradiţie.
”Aceasta este o prostie. Da așa dute și caută prin râpi porțile. Pentru ce trebuie ca să scoată porțile? Dacă e un om bătrân, ba un om bolnav, unde să se ducă să caute poarta”.
”Nu-i bine. Unul a dus-o tocmai în râpă și nu o putea scoate. Om bătrân”.
”Înainte eu știu că se furau porțile de la aceștia care aveau fete mari, dar nu chiar de la toți să furi porțile de la toată lumea”.
Biserica dezaprobă acest ritual dar şi practica unor fete de a-şi face vrăji în ajun de Sfântul Andrei.
”Orice vrajă care este făcută este considerată ca un blestem. Nu le-aș numi tradiții, dar niște superstiții oarecare, pentru că chiar furatul porților dacă înainte era deosebit, atunci când eram și noi copii, deja genera într-o tradiție de a scoate orice poartă care era accesibilă. Ceea ce este greșit”, a spus parohul la o biserica din Buiucani, Victor Luchin.
Cei care fură porţi riscă o amendă de până la 32 500 de lei, 240 de ore de muncă în folosul comunității sau până la doi ani de puşcărie.