Boboteaza, una dintre cele mai mari sărbători creștine. Tradiții și obiceiuri
În ajunul și în ziua de Bobotează, în toate Bisericile Ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor și preoților se sfințește Agheasma Mare.
Agheasma Mare este folosită în Ajunul Bobotezei la sfințirea caselor credincioșilor si locuitorii acestora. Preotul sfinţeşte apa unui râu, aruncând în ea o cruce, care trebuie adusă înapoi.
Bărbatul care reuşeşte să scoată crucea din apă va avea noroc tot anul. Există şi credinţa că în noaptea de Bobotează fetele îşi pot vedea ursitul. Se spune că dacă îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi îşi pun sub pernă o crenguţă de busuioc, îşi vor visa alesul.
Se spune că apa sfinţită, numită agheasma mare, adusă în această zi de la biserică, e miraculoasă. Cu doar câteva picături poţi vindeca deochiul, alcoolismul, sterilitatea sau crizele de nervi. De asemenea, se poate curăţa casa de duhurile rele. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe stomacul gol, timp de 8 zile.
În ajunul Bobotezei se ţine post – chiar post negru, cine poate. Apoi, de Bobotează, după ce au băut agheasmă, cei care au ţinut post se pot delecta cu bucate de care însă nu se atinge nimeni până nu sunt sfinţite de preot.
Acesta soseşte cu Iordanul sau Chiralesa, adică “Doamne, miluieşte!”, în neogreacă. Strigând Chiralesa, se spune că oamenii capătă putere şi toate relele fug.
În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.