Spune că vorbeşte româna, dar se consideră moldovean, iar cei care vor să se angajeze la Ministerul de Externe trebuie să cunoască limba de stat, limba maternă sau limba prevăzută în Constituție. Acesta este răspunsul ministrului Aureliu Ciocoi atunci când a fost întrebat despre limba oficială a ţării noastre.

” Aureliu Ciocoi: Eu vorbesc româna, dar sunt moldovean.
Reporter: Sunteți moldovean, da?
Aureliu Ciocoi: Aveți o problemă cu asta?”

Întrebat ce limbă trebuie să cunoască cei care vor să se angajeze la Ministerul de Externe, Aureliu Ciocoi a schimbat macazul şi a declarat că fiecare trebuie să cunoască limba de stat. Solicitat să spună care este aceasta, demnitarul a răspuns că fiecare om e liber să îşi numească limba pe care o vorbeşte în funcție de propriile convingeri.

”Aureliu Ciocoi:Condițiile de angajare la minister: una la mână – cunoașterea perfectă a limbii de stat.
Reporter: Limba de stat care este totuși?
Aureliu Ciocoi: Fiecare și-o identifică în funcție de propria doleanță. Problema că nu contează cum numești limba, contează cât de bine știi să-ți exprimi gândurile, ideile în limba respectivă.”

Ulterior, ministrul a invocat articolul 13 din Constituție, potrivit căruia limba de stat a ţării este "limba moldovenească funcţionând în baza grafiei latine". Asta, deşi, iniţial, a spus că vorbește româna.

”Reporter:Este Constituția RM. Spuneți-mi, vă rog, ce spune articolul 13 din Constituție?
Aureliu Ciocoi: Pot să vă parez cu faptul cu în 2013…
Reporter:Spuneți-mi, vă rog, cum sună articolul 13 din Constituție?
Aureliu Ciocoi: Limba este moldovenească, dar în 2013 CC a stabilit că…
Reporter: Ce prevalează, Constituția sau decizia CC?”

Ulterior, Ciocoi l-a acuzat pe jurnalistul Publika TV de faptul că nu are studii juridice.

”Aureliu Ciocoi: Sunteți jurist de profesie?
Reporter: Nu, sunt jurnalist.
Aureliu Ciocoi: Dacă nu sunteți jurist, vă spun eu. Legea supremă este Constituția. Atât timp cât decizia CC nu a fost finalizată prin modificarea Constituției, rămâne valabil articolul 13 din Constituție.”

Astfel, Aureliu Ciocoi dat dovadă că nu recunoaște Hotărârea Curții Constituționale din 2013, potrivit căreia textul Declarației de Independență a Republicii Moldova, în care este stipulată limba română, prevalează asupra Constituției. Mai mult, ministrul a încercat să demonstreze că ştie legea supremă din scoarţă în scoarţă.

”Reporter:Dar nu este abilitată CC să interpreteze Constituția?
Aureliu Ciocoi: Nu, CC nu interpretează Constituția, își dă verdictul în baza unor acte care, eventual, se bat cap în cap cu prevederile constituționale.”

Potrivit articolului 135, alineatul întâi, litera "b" din Legea Supremă, la care tot face referire ministrul de Externe, este scris negru pe alb că interpretarea Constituţiei este una dintre principalele atribuţii ale Curţii Constituționale.

Subiectul limbii oficiale a Republicii Moldova a revenit în atenția opiniei publice după ce, săptămâna trecută, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, discursul lui Igor Dodon a fost tradus din... limba moldovenească.. Cel puțin asta s-a afișat pe una dintre cabinele de sunet a traducătorilor din sala de ședințe a APCE. Nu este clar cine a cerut acest lucru şi de ce APCE promovează o limbă artificială.

Ulterior, Academia Română a solicită expres autorităților Republicii Moldova să păstreze în uz oficial noțiunile corecte de "limba română" și "istoria românilor", ca fiind singurele care corespund realității. O declarație în acest sens a fost emisă de prezidiul Academiei Române şi publicată pe pagina de Facebook a preşedintelui instituţiei, Ioan Aurel Pop.

În septembrie, atunci când ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene era Nicu Popescu, reprezentantul blocului ACUM, printre condiţiile obligatorii de angajare în cadrul instituţiei era cunoaşterea aşa zisei limbi moldoveneşti.