Ziua Constantin Brâncuși a fost sărbătorită în toată România. La 144 de ani de la nașterea marelui sculptor român, au avut loc evenimente grandioase în mai toate orașele țării vecine, îndeosebi la București și la Târgu Jiu.

Manifestările din Târgu Jiu au început cu o vizită a reprezentanţilor Ministerului român al Culturii în parcul care poartă numele marelui sculptor. Aceştia au admirat renumitele opere din piatră: "Masa Tăcerii", "Poarta Sărutului" şi "Aleea Scaunelor".

"Ansamblul monumental "Calea Eroilor" este inclus pe lista programului naţional de restaurare. Asta înseamnă că prin bugetul alocat de Ministerul Culturii Institutului Naţional de Patrimoniu, instituţia care girează programul acesta naţional de restaurare, va fi finanţată, o lucrare să spunem de proiectare şi expertizare a întregului ansamblu", a spus secretarul de stat Ministerul Culturii din România, Liviu Brătescu.

Tot la Târgu Jiu, a fost inaugurat Muzeului Național ”Constantin Brâncuși”. Acesta se află în casa Gănescu, unde a locuit o perioadă sculptorul. Vizitatorii au putut admira vernisajul expoziţiei de fotografie „Brâncuşi e al nostru", cu fotografii care surprind atmosfera atelierului parizian al marelui sculptor. Manifestări dedicate lui Constantin Brâncuşi au avut loc şi la Bucureşti.

În fața Muzeului Național de Artă a avut loc un spectacol high-tech cu holograme şi lumini. Primul care a vorbit în faţa mulţimii a fost Ambasador onorific al Zilei Brâncuși, Irina Rimes. Aceasta a ținut să le răspundă tuturor celor care au contestat alegerea ei în această funcție.

”Arta este pentru toți. Arta este pentru mine, pentru voi, pentru tine, și pentru dumneavoastră, domnule jurnalist, și pentru dumneavoastră, domnule sculptor Alin Neacșu”, a spus Ambasadorul onorific al Zilei Brâncuși, Irina Rimes.

Artista basarabeană a fost apărată de premierul desemnat Ludovic Orban. Acesta declarat că ideea de a o numi pe Irina Rimes în funcția de Ambasador onorific al Zilei Brâncuși a fost una foarte bună.

”Prin faptul că a ales ca promovare prin intermediul unei persoane care nu se încadra în stilul clasic a reuşit să creeze o întreagă dezbatere şi sunt convins ca mulţi tineri au fost prezenţi azi din cauza acestei decizii”, a menţionat premierul desemnat al României, Ludovic Orban. 

În această zi, românii sunt indignaţi că nu pot admira sculptura "Cuminţenia Pământului", care se află într-o colecţie privată. În 2014, proprietarii acesteia au anunţat că vor să o vândă, iar România a încercat să o cumpere. Suma negociată a fost de 11 milioane de euro, deşi ministerul Culturii avea la dispoziţie doar 5 milioane. Pentru restul a fost lansată o subscripție publică, la care s-au strâns 1,2 milioane de euro.

Pentru că nu a fost adunată suma necesară, autorităţile au refuzat să mai cumpere sculptura. Problema este că mulţi dintre românii care au donat nu şi-au primit banii înapoi nici până astăzi. Termenul de returnare este sfârşitul acestui an.

"Nu se sfârşeşte odată. Am încercat în fel şi chip. Am donat.
- Aţi donat şi dumneavoastră?
- Sigur. Ar trebui măcar pe asta să o avem. E marele nostru sculptor şi trebuie să se ştie cât de cât opera lui".

Constantin Brâncuşi nu a fost mereu apreciat: în perioada comunistă, marele sculptor era considerat decadent şi interzis în România, deoarece plecase din ţară şi se stabilise la Paris. În 1951, el a vrut să doneze statului român câteva sute de sculpturi din atelierul său, însă regimul comunist a refuzat oferta. Multe dintre operele sale aparţin acum statului francez.