Postul Paștelui este cel mai lung şi cel mai drastic din tot timpul anului. Înainte cu o săptămână am avut o perioadă de pregătire: săptâmâna brânzei. 

Cum se ținea Postul Paștelui în vechime

În prima săptămână din Postul Paștelui, creștinii nu mâncau decât o singură masă după ora 15 sau chiar mai târziu. Aceasta era foarte frugală şi era constituită din puţine legume fierte sau crude şi cereale. Nu se consuma deloc ulei, iar unii nu mâncau nimic fiert. Apoi, în săptămânile următoare, postul se îmblânzea: existau dezlegări la untdelemn şi vin, uneori la peşte. Apoi, în săptâmâna mare existau zile de post negru şi altele în care se mânca doar seara şi foarte puţin. Bineînţeles, după acest post, alimentaţia normală se relua treptat. Dacă persoana făcea excese de Paşti după acest regim, risca să se îmolnăvească. Acest post era păstrat cu sfințenie și pe la începutul secolului trecut. În prezent, este practicat în mănăstiri și de unii creștini. Ceilalți țin un post mai mult sau mai puțin strict, după puterile lor, scrie libertateapentrufemei.ro.

Cu ce înlocuiești alimentele de dulce în Postul Paștelui

Este important ca în Postul Paștelui să ai un aport optim de proteine: să consumi ciuperci, fasole, linte, soia. Totuşi, acesta din urmă trebuie consumată cu moderaţie, pentru că aceasta conţine hormoni estrogeni, care, în exces, dăunează organismului. Nu sunt indicate produsele speciale de post (salamuri, pate, chiftele etc.). Unele din ele pot să conţină numeroşi aditivi alimentari, care nu te vor ajuta la detoxifierea organismului. Folosește și cereale ca hrișca și meiul pe care le poți firbe și prepara cu diverse legume, ca salate. În general, se recomandă o hrană cât mai naturală şi să profiţi de verdeţurile care apar primăvara.

Dacă suferi de o boală cronică sau acută îţi vei întreba doctorul şi te va sfătui dacă şi cum să ţii post. Totodată, gravidele şi copiii mici nu este indicat să ţină post.

Partea spirituală a Postului Paștelui, de ajutor psihicului, dar și fizicului

Postul înseamnă nu doar o perioadă de regim alimentar, ci şi una de regenerare spirituală, a rugăciunii mai intense, participarea la slujbe şi evitarea și aplanarea conflictelor. S-au făcut deja studii care au arătat că cei care se rugau aveau creierul într-o stare asemănătoare celei a unui bebeluş la sânul mamei. Participarea la slujbe, împăcarea cu cei cu care suntem certaţi ne dau o stare psihică mai bună şi, nu în ultimul rând, aceasta se traduce şi prin sănătate fizică.