Structura principală a noului pod rutier de la Genova, care va lua locul viaductului prăbuşit în august 2018, a fost finalizată marţi, un eveniment emblematic care oferă un motiv de speranţă unei ţări puternic lovite de pandemie, relatează dpa, citat de agerpres.ro.

Noul pod va lua locul viaductului rutier Morandi şi a fost terminat chiar dacă Italia traversează o epidemie severă provocată de noul coronavirus.

Ultimul segment de 50 de metri al podului proiectat de celebrul arhitect Renzo Piano, genovez de origine, a fost ridicat de macarale gigantice la o înălţime de peste 40 de metri şi fixat la locul său.

Momentul final a fost marcat prin sunet de sirene pe şantierul construcţiei, dar şi de pe vapoare din portul Genova.

Prim-ministrul italian Giuseppe Conte s-a deplasat în mod special pentru a asista la finalizarea podului, o structură din oţel şi beton de peste 1 km lungime.

Luând cuvântul cu acest prilej, Conte a subliniat că munca depusă la noul pod este 'un simbol' pentru o ţară 'care ştie cum să se ridice din nou, care îşi suflecă mânecile, care nu se dă bătută' în faţa tragediei.

Prezenţa la eveniment a fost unul din puţinele momente de respiro luate de premier, care conduce ţara prin epidemia care a ucis până acum aproape 27.000 de italieni.

Podul va putea intra în funcţiune însă doar peste câteva luni. Mai trebuie instalate sistemele de iluminat şi de management al traficului şi mai este necesar să fie turnat un strat de asfalt.

”Podul nu este gata, dar astăzi celebrăm reconectarea” părţilor de est şi de vest ale oraşului, a declarat primarul Genovei, Marco Bucci, potrivit căruia noua structură va fi deschisă traficului în iulie.

Vechiul viaduct rutier Morandi, datând din anii 1960, era o construcţie emblematică ce lega oraşul Genova şi portul său de autostrăzi spre alte oraşe italiene şi spre Franţa.

Podul Morandi a cedat în ziua de 14 august, în timpul unei furtuni violente, iar mai mult de 30 de automobile şi camioane s-au prăbuşit în gol, provocând o tragedie în care şi-au pierdut viaţa 43 de persoane.

Prăbuşirea podului a însemnat o traumă naţională şi a atras atenţia asupra stării precare a infrastructurilor publice în Italia, după decenii în care acestea au fost neglijate.

Compania Autostrade per l'Italia (Aspi), operatorul privat al podului Morandi, este anchetată de justiţie pentru omor din culpă şi nerespectarea normelor de securitate.