Intervenţia umană în zonele cu faună şi floră autohtonă poate provoca dezechilibre ecologice şi conduce la răspândirea de boli din inima junglei, iar în condiţiile defrişărilor din Amazonia următoarea pandemie ar putea avea origine braziliană, a avertizat cercetătorul David Lapola de la Universitatea din Campinas (Unicamp), Brazilia, citat de agerpres.ro.

"Amazonia este un uriaş rezervor de virusuri", a declarat cercetătorul în vârstă de 38 de ani. "Suntem pe cale să ne jucăm cu focul", a adăugat el.

Cea mai mare junglă tropicală din lume deţină încă zone vaste conservate, "însă există mai multe despăduriri, distrugeri (...). Când provocăm astfel de dezechilibre ecologice (...) se poate produce o transmitere a virusului (de la animale la oameni)", a explicat el într-un interviu acordat AFP.

Specialist în domeniul mediului, David Lapola a amintit că HIV, Ebola şi febra dengue au făcut sau mai fac încă ravagii pe glob. "Este istoric, toate acestea au fost virusuri care s-au răspândit pe scară largă pornind de la dezechilibrele ecologice", a subliniat el.

Cercetătorul a precizat că, potrivit studiilor, aceste transmisii au loc mai frecvent în Asia de Sud şi Africa, unde trăiesc anumite familii de lilieci.

Însă, diversitatea florei şi faunei amazoniene ar putea face din această regiune "cel mai mare depozit de coronavirus din lume", a spus el referindu-se la coronavirusuri în general, nu la noul coronavirus din China.

Însă, "nu este vina liliecilor, nu trebuie să mergem să-i omorâm", a precizat cercetătorul brazilian de la Centrul pentru cercetări meteorologice şi climatologice cu aplicabilitate în agricultură din cadrul Unicamp.

"Acesta este un motiv suplimentar contra acestei utilizări iraţionale, care este în prezent în creştere, în Amazonia noastră", consideră el.

"Reconstruirea" relaţiei cu cu jungla

David Lapola a avertizat că actualul context din Brazilia, unde COVID-19 a ucis deja peste 13.000 de oameni, face şi mai dificilă supravegherea junglei tropicale ameninţate.

"Trebuie să răspundem la această criză de sănătate şi toate eforturile noastre trebuie să fie orientate în acest scop (...) Însă, este îngrijorător deoarece avem o creştere foarte semnificativă (a defrişărilor)", a spus el.

În primele patru luni ale anului 2020 au dispărut 1.202 kilometri pătraţi de junglă, conform datelor satelitare ale Institutului Naţional de Cercetare Spaţială din Brazilia (INPE). Aceasta reprezintă o creştere de 55% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cea mai mare de la debutul acestor observaţii lunare, în august 2015.

Preşedintele brazilian Jair Bolsonaro, un climato-sceptic care susţine deschiderea terenurilor protejate mineritului şi agriculturii, a trimis în această săptămână soldaţi în lupta contra defrişărilor, notează AFP.

"Cea mai gravă problemă este utilizarea militarilor pentru toate tipurile de probleme din Brazilia. Aceasta demonstrează o anumită criza instituţională şi desfiinţarea agenţiei de mediu Ibama", a spus cercetătorul.

"S-a demonstrat ca progresul defrişării depinde de cei care ne guvernează. Vestea bună este că guvernele trec. Sper că în timpul unei viitoare administraţii vom acorda mai multă atenţie acestei enorme comori biologice, fără îndoială cea mai mare de pe planetă", a adăugat omul de ştiinţă despre pădurea amazoniană, 60% din care se află pe teritoriul Braziliei.

Cercetătorul consideră totodată că este necesar să "reconstruim relaţia societăţii cu junglele".

Pentru David Lapola, răspândirea de noi boli din adâncurile junglei "este un proces prea complex pentru a putea fi prevăzut", de aceea "este mai bine să aplici principiul precauţiei şi să nu te joci cu focul" prin provocarea unor dezastre ecologice.