Locurile aglomerate, prost ventilate, în care oamenii sunt obligaţi să vorbească tare sau să ţipe pentru a se face auziţi reprezintă risc major de infecţie cu noul coronavirus. Potrivit unui articol Wall Street Journal, cu cât o persoană vorbeşte mai tare, cu atât cresc şansele de a împrăştia în jur mai multe picături de salivă, despre care se ştie deja că sunt principalul vector de transmitere a COVID-19.

Astfel, un factor major în răspândirea infecţiei îl reprezintă o activitate aparent benignă: vorbitul (tare) în public, scrie digi24.ro.

În cazul cântatului, lucrurile pot fi şi mai periculoase, aşa cum s-a întâmplat pe 10 martie 2020 în statul Washington, când 87% dintre participanţii la o repetiţie de cor bisericesc s-au infectat cu noul coronavirus. Lea Harmer, medic epidemiolog în cadrul departamentului de sănătate publică din comitatul Skagit a atras atenţia asupra rolului pe care îl pot juca astfel de evenimente „super contagioase”, în care un număr mic de persoane poate infecta majoritatea celor prezenţi.

Conform epidemiologului Harmer, atunci când cântă, oamenii împrăştie în jur particule de salivă. În plus, cântăreţii au o respiraţie accelerată, ceea ce sporeşte şansele de a inhala particulele infecţioase.

O dinamică similară a transmiterii coronavirusului poate avea loc în spaţiile în care oamenii sunt nevoiţi să vorbească tare, de-a lungul unor perioade îndelungate de timp. Astfel de spaţii pot fi sălile de gimnastică, spectacolele de teatru sau de muzică, locurile unde se desfăşoară nunţi sau petreceri.

În Japonia, din 61 de cazuri studiate în intervalul 15 ianuarie - 4 aprilie, multe au avut legătură cu aglomeraţia şi vorbitul tare - petreceri karaoke, cluburi sau baruri aglomerate, conform unui studiu citat de WSJ.

Conform altui studiu, 10% dintre persoanele infectate cu COVID-19 sunt responsabile pentru circa 80% dintre infectări. Explicaţia stă în faptul că unii oameni produc mai multe particule de salivă atunci când respiră sau vorbesc. Atunci când aceştia sunt infectaţi şi se află la momentul în care sunt extrem de contagioşi, o combinaţie dintre astfel de persoane şi spaţiile aglomerate, închise, prost aerisite poate duce la o astfel de „super contagiune”.

De asemenea, coronavirusul se mai poate transmite prin contactul cu o suprafaţă deja contaminată, dar în acest caz şansele de infecţie sunt mai mici, comparativ cu discuţiile îndelungate, faţă-în-faţă.

În prezent, atât guvernele cât şi companiile private din întreaga lume gândesc tot felul de strategii de sănătate publică în încercarea de a reporni economia şi activităţile comerciale şi să ţină, în acelaşi timp, sub control răspândirea coronavirusului: obligativitatea de a purta măşti în spaţii închise, ventilarea încăperilor, folosirea ecranelor de plexiglas la birouri etc.