Cinci cercetători europeni fac parte din echipa NASA Mars 2020
foto: nasamars.gov
Cinci cercetători europeni fac parte din echipa NASA Mars 2020 care coordonează şi analizează datele pe care roverul Perseverance le va culege de la suprafaţa Planetei Roşii cu privire la posibilitatea apariţiei vieţii în trecutul îndepărtat al acestei planete, conform unui material publicat pe site-ul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), scrie agerpres.ro.
Roverul Perseverance a fost lansat joi spre Marte cu o rachetă Atlas V. După o călătorie de aproape 7 luni, acesta urmează să asolizeze în luna februarie în Craterul Craterul Jezero, vechi de 3,8 miliarde de ani. Dacă totul va merge bine, roverul va fi activ cel puţin 1 an la suprafaţa lui Marte (adică aproape doi ani pe Terra), explorând o veche deltă a unui râu din interiorul acestui crater. Această fostă deltă este considerată una dintre cele mai potrivite locaţii pentru a căuta eventualele urme ale vieţii pe Marte. În trecutul îndepărtat, pe Marte au existat condiţiile şi ingredientele necesare apariţiei vieţii: compuşi organici şi un climat favorabil. Oamenii de ştiinţă speră să descopere în eşantioanele ce vor fi adunate de Perseverance fosilele unor bacterii, fapt ce ar confirma că Marte a fost în trecutul îndepărtat o planetă vie.
Grupul european din cadrul misiunii NASA Mars 2020 este format din cercetători din Belgia, Franţa, Suedia şi Marea Britanie. "Aceşti cercetători de top din Europa sunt experţi în analiza şi descifrarea rocilor de sub picioarele noastre. Acum ei vor trebui să anticipeze şi să răspundă provocărilor de a lucra cu mostre de rocă şi sol de pe Marte", atunci când mostrele adunate de roverul Perseverance vor fi aduse înapoi pe Terra cu o misiune ulterioară, în 2031, conform cercetătorului ESA Gerhard Kminek, membru al programului ESA Mars Sample Return.
Mark Sephton, profesor de geochimie organică la Imperial College din Londra, consideră această misiune drept "o oportunitate fantastică pentru a aduce să lucreze împreună unele dintre cele mai strălucite minţi ale planetei pentru a rezolva una dintre cele mai mari întrebări cu privire la Sistemul Solar: a existat sau nu viaţă pe Marte?".
Sandra Siljeström, cercetătoare la institutul suedez RISE, abia aşteaptă să poată analiza o rocă adusă de pe Marte, din Craterul Jezero. Roverul Perseverance va aduna eşantioane de roci şi sol pe vare le va sigila în nişte cartuşe etanşe şi le va lăsa la suprafaţa planetei, de unde vor fi culese de o misiune ulterioară.
"Misiunea Mars 2020 reprezintă primul pas spre o nouă provocare majoră: misiunea Mars Sample Return. NASA şi ESA doresc să aducă materialul de la suprafaţa lui Marte pe Pământ până în 2031", a adăugat Gerhard.
Pentru a aduce aceste eşantioane pe Pământ, NASA şi ESA trebuie să organizeze nu mai puţin de trei misiuni. Într-o primă misiune, NASA va transporta roverul conceput de ESA pentru adunarea eşantioanelor în vecinătatea locului de asolizare al misiunii Mars 2020. Roverul european va găsi şi va aduna până la 36 de cartuşe cu eşantioane dintre cele lăsate în urma sa de Perseverance, şi apoi le va transporta la vehiculul Mars Ascent, conceput de NASA pentru a putea decola de pe Planeta Roşie.
"Sper că vom profita de expertiza noastră diversă şi şi vom contribui la maximizarea calităţii, profunzimii şi amplorii studiilor posibile pe mostrele ce vor fi aduse pe Pământ", a comentat şi paleontologul Keyron Hickman-Lewis, care a mai lucrat în cadrul misiunii ESA ExoMars.
Marte este deocamdată singura planetă accesibilă oamenilor, un loc misterios unde cercetătorii speră să descopere dovezi geologice rămase relativ intacte de la începuturile Sistemului Solar.
Descoperirea urmelor lăsate de eventuale forme de viaţă unicelulară străvechi "ar reprezenta o descoperire incredibilă şi ar fi o schimbare de paradigmă cu privire la modul în care noi ne raportăm la modul în care viaţa apare şi evoluează", a comentat şi cosmochimistul Frederic Moynier.
În Sistemul Solar nu mai există un alt loc aşa cum este Marte, pentru a afla dacă au existat condiţii favorabile apariţiei vieţii şi în altă parte decât pe Terra. "Planeta Roşie este laboratorul perfect pentru a verifica modul în care poate să apară viaţa", susţine şi Vinciane Debaille, geochimist la Université Libre din Bruxelles.
Roverul Perseverance a fost lansat joi spre Marte cu o rachetă Atlas V. După o călătorie de aproape 7 luni, acesta urmează să asolizeze în luna februarie în Craterul Craterul Jezero, vechi de 3,8 miliarde de ani. Dacă totul va merge bine, roverul va fi activ cel puţin 1 an la suprafaţa lui Marte (adică aproape doi ani pe Terra), explorând o veche deltă a unui râu din interiorul acestui crater. Această fostă deltă este considerată una dintre cele mai potrivite locaţii pentru a căuta eventualele urme ale vieţii pe Marte. În trecutul îndepărtat, pe Marte au existat condiţiile şi ingredientele necesare apariţiei vieţii: compuşi organici şi un climat favorabil. Oamenii de ştiinţă speră să descopere în eşantioanele ce vor fi adunate de Perseverance fosilele unor bacterii, fapt ce ar confirma că Marte a fost în trecutul îndepărtat o planetă vie.
Grupul european din cadrul misiunii NASA Mars 2020 este format din cercetători din Belgia, Franţa, Suedia şi Marea Britanie. "Aceşti cercetători de top din Europa sunt experţi în analiza şi descifrarea rocilor de sub picioarele noastre. Acum ei vor trebui să anticipeze şi să răspundă provocărilor de a lucra cu mostre de rocă şi sol de pe Marte", atunci când mostrele adunate de roverul Perseverance vor fi aduse înapoi pe Terra cu o misiune ulterioară, în 2031, conform cercetătorului ESA Gerhard Kminek, membru al programului ESA Mars Sample Return.
Mark Sephton, profesor de geochimie organică la Imperial College din Londra, consideră această misiune drept "o oportunitate fantastică pentru a aduce să lucreze împreună unele dintre cele mai strălucite minţi ale planetei pentru a rezolva una dintre cele mai mari întrebări cu privire la Sistemul Solar: a existat sau nu viaţă pe Marte?".
Sandra Siljeström, cercetătoare la institutul suedez RISE, abia aşteaptă să poată analiza o rocă adusă de pe Marte, din Craterul Jezero. Roverul Perseverance va aduna eşantioane de roci şi sol pe vare le va sigila în nişte cartuşe etanşe şi le va lăsa la suprafaţa planetei, de unde vor fi culese de o misiune ulterioară.
"Misiunea Mars 2020 reprezintă primul pas spre o nouă provocare majoră: misiunea Mars Sample Return. NASA şi ESA doresc să aducă materialul de la suprafaţa lui Marte pe Pământ până în 2031", a adăugat Gerhard.
Pentru a aduce aceste eşantioane pe Pământ, NASA şi ESA trebuie să organizeze nu mai puţin de trei misiuni. Într-o primă misiune, NASA va transporta roverul conceput de ESA pentru adunarea eşantioanelor în vecinătatea locului de asolizare al misiunii Mars 2020. Roverul european va găsi şi va aduna până la 36 de cartuşe cu eşantioane dintre cele lăsate în urma sa de Perseverance, şi apoi le va transporta la vehiculul Mars Ascent, conceput de NASA pentru a putea decola de pe Planeta Roşie.
"Sper că vom profita de expertiza noastră diversă şi şi vom contribui la maximizarea calităţii, profunzimii şi amplorii studiilor posibile pe mostrele ce vor fi aduse pe Pământ", a comentat şi paleontologul Keyron Hickman-Lewis, care a mai lucrat în cadrul misiunii ESA ExoMars.
Marte este deocamdată singura planetă accesibilă oamenilor, un loc misterios unde cercetătorii speră să descopere dovezi geologice rămase relativ intacte de la începuturile Sistemului Solar.
Descoperirea urmelor lăsate de eventuale forme de viaţă unicelulară străvechi "ar reprezenta o descoperire incredibilă şi ar fi o schimbare de paradigmă cu privire la modul în care noi ne raportăm la modul în care viaţa apare şi evoluează", a comentat şi cosmochimistul Frederic Moynier.
În Sistemul Solar nu mai există un alt loc aşa cum este Marte, pentru a afla dacă au existat condiţii favorabile apariţiei vieţii şi în altă parte decât pe Terra. "Planeta Roşie este laboratorul perfect pentru a verifica modul în care poate să apară viaţa", susţine şi Vinciane Debaille, geochimist la Université Libre din Bruxelles.