În februarie 1987, cerul nopții s-a luminat. Astronomii au privit cum în Marele Nor al lui Magellan, aflat la 167.644 de ani-lumină depărtare, o stea masivă a murit și a devenit o supernovă spectaculoasă, fiind supernova cea mai apropiată de Terra observată din 1604.

Cu toate acestea, atunci când spectacolul de lumini s-a sfârșit, ceva lipsea. Steaua care ar fi trebuit să rămână în urmă era de negăsit.

Folosind observațiile făcute cu ajutorul radiotelescopului interferometric Atacama Large Millimeter/submillimeter Array (ALMA) și a unui studiu teoretic, oamenii de știință au concluzionat că o stea neutronică ar putea să se ascunde în interiorul rămășițelor supernovei. Aceasta ar fi cea mai tânără stea neutronică observată până acum.

Încă din momentul în care astronomii au fost martori la una dintre cele mai luminoase explozii a unei stele pe cerul nopții, creând Supernova 1987A (SN 1987A), aceștia au căutat obiectul compact care ar fi trebuit să se formeze în reziduurile exploziei.

Având în vedere că particule cunoscute drept neutrini au fost descoperite pe Pământ în ziua exploziei, 23 februarie 1987, astronomii se așteptau ca o stea neutronică să se formeze în centrul prăbușit al stelei. Însă atunci când oamenii de știință nu au găsit dovezi, au început să se întrebe dacă s-ar fi putut prăbuși într-o gaură neagră. Timp de zeci de ani, comunitatea științifică a așteptat cu nerăbdare un semnal de la acest obiect care a stat ascuns sub un nor foarte gros de praf.

Recent, observațiile de la ALMA au oferit primele indicii ale stelei neutronice dispărute după explozie. Imagini de rezoluție înaltă au dezvăluit o „acumulare” fierbinte în miezul prăfuit al SN 1987A, care este mai luminoasă decât împrejurimile sale și se potrivește cu presupusa locație a stelei neutronice, potrivit descopera.ro.

„Am fost foarte surprinși să vedem această acumulare fierbinte făcută de un nor gros de praf în rămășițele supernovei. Trebuie să existe ceva în nor care a încălzit praful și l-a făcut să strălucească. Tocmai de aceea am sugerat că o stea neutronică se ascunde în norul de praf”, a explicat Mikako Matsuura de la Universitatea din Cardiff.