Rusia redevine cel mai mare exportator de grâu din lume
Rusia urmează să îşi consolideze poziţia de forţă pe piaţa mondială a grâului, în condiţiile în care în acest sezon ar urma să fie responsabilă pentru o cincime din comerţul mondial, transmite Bloomberg, preluat de Agerpres.
În ultimii 20 de ani, Rusia a trecut de la o ţară dependentă de importurile de grâu la una care este responsabilă pentru o cincime din vânzările mondiale, graţie solului fertil care produce recolte mari la preţuri atractive.
Peste 100 de ţări, din Egipt şi până în Filipine, cumpără grâu rusesc iar Moscova vrea să îşi extindă lista de cumpărători prin adăugarea de pieţe unde grâul său a fost exclus anterior din cauza prevederilor referitoare la calitatea cerealelor.
Ambiţiile Rusiei au depăşit recent un punct de cotitură după ce Algeria, un important cumpărător mondial de grâu, a dat undă verde pentru ca Rusia să poată să înceapă să exporte grâu pe această piaţă. Anunţul autorităţilor algeriene vine după o decizie similară anunţată anul trecut de Arabia Saudită, o altă ţară în care Rusia a avut probleme să intre în trecut.
Până acum Rusia a putut livra doar cantităţi mici de grâu în Algeria, al treilea mare cumpărător mondial, care până acum avea cerinţe stricte privind pagubele provocate de insecte.
Pe lângă faptul că în acest an a început să exporte grâu în Arabia Saudită, Rusia şi-a majorat şi exporturile spre ţări precum Turcia, Brazilia, Vietnam şi Tanzania. Graţie celei de-a doua mari recolte înregistrată vreodată, Rusia ar urma să livreze în sezonul actual, care a început la 1 iulie, o cantitate de aproximativ 37,5 milioane tone de grâu, ceea ce îi va permite să redobândească titlul de cel mai mare exportator mondial.
Livrările de grâu ieftin ale Rusiei au permis acestei ţări să preia o parte din cotele de piaţă ale SUA şi Uniunii Europene, dominând vânzările spre ţări precum Egiptul, cel mai mare cumpărător mondial de grâu, unde în acest sezon grâul rusesc a câştigat aproximativ 80% din licitaţii.
Fermierii ruşi au făcut progrese mari comparativ cu perioada cooperativelor agricole din epoca URSS. Aceştia au folosit veniturile în creştere pentru a investi în îngrăşăminte şi echipamente moderne pentru a stimula şi mai mult producţia şi de asemenea au extins capacităţile de stocare pentru a putea avea un control mai mare asupra livrărilor şi a putea păstra grâul în aşteptarea unor preţuri mai bune.