Părțile conflictului din Ngorno-Karabah – Armenia și Azerbaidjan – s-au acuzat reciproc de escaladarea conflictului din regiune.

Potrivit Ministerului Apărării Azerbaidjanului, în jurul orei 6:00, forțele armate armene „au săvârșit provocări de amploare” și au deschis focul asupra unui sat și asupra pozițiilor armatei azere. Potrivit instituției, printre civili sunt mai multe victime – morți și răniți.

Ulterior, armata azeră ar fi început o operație defensivă, în cadrul căreia au fost nimicite 12 unități de complexe de rachete antiaeriene „OSA” ale forțelor armate armene.

De cealaltă parte, premierul armean Nikol Pașinean a declarat că militarii azeri au inițiat atacurile din Nagorno-Karabah.

Premierul Armeniei spune că țara sa a doborât două elicoptere și trei UAV-uri și a distrus trei tancuri care aparțin Azerbaidjanului.

La rândul său, Baku insistă că ia „măsuri de represalii” în regiunea disputată cu populație armeană. Azerbaidjanul spune că a lansat o „contraofensivă” după atacul separatiștilor.

Ambele părți au raportat morți și răniți printre civili, însă nu au fost anunțate cifre oficiale.

Totodată, Turcia și-a anunțat sprijinul pentru Azerbaidjan în conflictul cu Armenia. Reprezentantul președintelui Turciei Ibrahim a declara că Ankara condamnă hotărât atacul Armeniei.

În același timp, MAE rus a chemat părțile să sisteze focul și să înceapă negocierile pentru stabilizarea situației în regiune.

Nagorno-Karabah sau Karabahul de Munte, este o regiune, unde persistă un conflict înghețat, izbucnit după destrămarea URSS. 

Karabahul de Munte și-a declarat independența în 1991, dar nu a fost recunoscut ca stat independent. Regiunea a făcut parte din RSS Azerbaidjană în cadrul URSS. 

Teritoriul este recunoscut internațional ca parte a Azerbaidjanului, care de facto nu deține controlul asupra regiunii.

De la sfârșitul Războiului din Karabahul de Munte în 1994, reprezentanții guvernelor din Armenia și Azerbaidjan au dus tratative de pace mediate de Grupul OSCE Minsk asupra statului regiunii disputate.