Mai mulți candidați la fotoliul de președinte s-au lansat în campania electorală, iar discursurile lor au fost presărate cu zeci de promisiuni. Unii spun că vor oferi pensii și salarii mai mari, vor realiza proiecte grandioase de infrastructură și vor crea noi locuri de muncă. Doar că niciuna dintre aceste făgăduieli nu se regăsesc printre competențele constituționale ale președintelui țării, care are cu totul alte atribuții.

Conform Legii Supreme, preşedintele Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. Este comandantul suprem al forţelor armate şi conduce, pe perioada mandatului său, Consiliul Suprem de Securitate.

Şeful statului, după consultarea fracţiunilor parlamentare, desemnează candidatul pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul în urma votului de încredere acordat de Parlament. Tot el are dreptul la iniţiativă legislativă şi promulgă legile adoptate de deputaţi.

Preşedintele poate să dizolve Parlamentul în cazul imposibilităţii formării Guvernului sau dacă a fost blocat procesul de adoptare a legilor timp de trei luni. El semnează decrete şi încheie tratate internaţionale în numele ţării şi le supune spre ratificare Legislativului. De asemenea, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă ambasadorii.

Printre atribuţiile preşedintelui se numără oferirea de distincţii şi medalii, acordarea gradelor militare şi posibilitatea de a graţia. Acesta beneficiază de imunitate și nu poate fi tras la răspundere juridică pentru opiniile exprimate.