Kremlinul denunţă degradarea situaţiei din Nagorno-Karabah
Sursa Foto: Themoscowtimes.com
Situaţia din Nagorno-Karabah "se degradează", a denunţat marţi Kremlinul, în cea de-a zecea zi de lupte în această regiune separatistă unde se confruntă armeni şi azeri, şi a calificat drept "inacceptabilă" uciderea de civili, informează AFP.
"Situaţia continuă să se degradeze, oamenii continuă să moară, ceea ce este total inacceptabil", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reiterând că "părţile au obligaţia de a înceta schimbul de focuri şi de a lua loc la masa negocierilor".
Armenii şi azerii şi-au continuat marţi luptele pentru controlul asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah, în timp ce Turcia i-a cerut comunităţii internaţionale să susţină Azerbaidjanul, în pofida apelurilor la armistiţiu şi a victimelor civile, scrie agerpres.ro
În cea de-a zecea zi de lupte, nicio tabără nu pare să fi înregistrat vreun avantaj determinant.
Baku şi Erevan sunt acuzate în ultimele zile că şi-au înteţit în mod intenţionat bombardamentele asupra zonelor urbane locuite, în special asupra capitalei separatiste Stepanakert şi a celui de-al doilea oraş al Azerbaidjanului, Grandja.
Nagorno-Karabah, populată majoritar de armeni creştini, şi-a declarat independenţa faţă de Azerbaidjan, ţară musulmană şiită, după prăbuşirea Uniunii Sovietice, secesiune care a dus la începutul anilor 1990 la un război ce s-a soldat cu circa 30.000 de morţi. Frontul din Nagorno-Karabah a fost aproape îngheţat după un armistiţiu încheiat în 1994, în pofida unor ciocniri regulate.
Preşedintele azer Ilham Aliev, a cărui ţară bogată în petrol a cheltuit mult pe achiziţia de arme moderne, a jurat să recucerească Nagorno-Karabah, excluzând un armistiţiu fără o retragere militară armeană din regiune şi fără "scuze" din partea premierului armean Nikol Pasinian.
Bilanţul de 286 de morţi de începutul conflictului rămâne foarte discutabil. Azerbaidjanul, care nu a anunţat nicio victimă printre soldaţii săi, evocă moartea a 46 de civili, în timp ce Karabah susţine că 240 de militari şi 19 civili ai săi şi-au pierdut viaţa. În schimb, Baku şi Erevan susţin că au ucis 2.300 şi respectiv 3.500 de militari inamici şi pun unul pe seama celuilalt responsabilitatea ostilităţilor.
"Situaţia continuă să se degradeze, oamenii continuă să moară, ceea ce este total inacceptabil", a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, reiterând că "părţile au obligaţia de a înceta schimbul de focuri şi de a lua loc la masa negocierilor".
Armenii şi azerii şi-au continuat marţi luptele pentru controlul asupra regiunii separatiste Nagorno-Karabah, în timp ce Turcia i-a cerut comunităţii internaţionale să susţină Azerbaidjanul, în pofida apelurilor la armistiţiu şi a victimelor civile, scrie agerpres.ro
În cea de-a zecea zi de lupte, nicio tabără nu pare să fi înregistrat vreun avantaj determinant.
Baku şi Erevan sunt acuzate în ultimele zile că şi-au înteţit în mod intenţionat bombardamentele asupra zonelor urbane locuite, în special asupra capitalei separatiste Stepanakert şi a celui de-al doilea oraş al Azerbaidjanului, Grandja.
Nagorno-Karabah, populată majoritar de armeni creştini, şi-a declarat independenţa faţă de Azerbaidjan, ţară musulmană şiită, după prăbuşirea Uniunii Sovietice, secesiune care a dus la începutul anilor 1990 la un război ce s-a soldat cu circa 30.000 de morţi. Frontul din Nagorno-Karabah a fost aproape îngheţat după un armistiţiu încheiat în 1994, în pofida unor ciocniri regulate.
Preşedintele azer Ilham Aliev, a cărui ţară bogată în petrol a cheltuit mult pe achiziţia de arme moderne, a jurat să recucerească Nagorno-Karabah, excluzând un armistiţiu fără o retragere militară armeană din regiune şi fără "scuze" din partea premierului armean Nikol Pasinian.
Bilanţul de 286 de morţi de începutul conflictului rămâne foarte discutabil. Azerbaidjanul, care nu a anunţat nicio victimă printre soldaţii săi, evocă moartea a 46 de civili, în timp ce Karabah susţine că 240 de militari şi 19 civili ai săi şi-au pierdut viaţa. În schimb, Baku şi Erevan susţin că au ucis 2.300 şi respectiv 3.500 de militari inamici şi pun unul pe seama celuilalt responsabilitatea ostilităţilor.