Cetăţenii azeri stabiliţi de ani buni în ţara noastră urmăresc cu durere și revoltă noutățile din regiunea separatistă Karabahul de Munte. Oamenii spun că îşi doresc cu orice preţ să nu mai existe victime şi ca, în cele din urmă, conflictul să se încheie cu pace.

Pe un bărbat l-am surprins la ambasada Azerbaidjanului de la Chișinău, unde a venit să depună flori în memoria celor decedaţi în ultimele bombardamente din Nagorno-Karabah. Bărbatul spune că a rămas şocat să vadă pe panoul cu victimele războiului, poza unui amic de-al său, care nu a putut fugi din zona separatistă, aşa cum a făcut-o el acum 20 de ani.

"Tot ce se întâmplă acasă este o tragedie, le simțim durerea. Oamenii trăiesc liniștiți și în mijlocul nopții lansează așa o rachetă, este o nedreptate din partea lor", a menționat bărbatul.

Din calea războiului a fugit acum câteva decenii și Mahabat: "Inima mea plânge de durere pentru acei copii nevinovați, care au murit".

Mahabat mai spune că timp de secole armenii și azerii au locuit în pace, iar acum nu poate găsi vreo explicațiile atacurilor din ultimele săptămâni.

"Armenii au fost vecinii noștri, dacă ceva nu ne ajungea - mergeam la ei și invers. Nu avem nimic împotriva acestui popor, am trăit acolo împreună, secole la rând, și putem să trăim tot aşa şi în continuare", a declarat Mahabat.

Majoritatea azerilor întâlniţi la ambasadă spun că nu-și pierd speranța că într-o bună zi și Armenia va recunoaște integritatea teritorială și suveranitatea Azerbaidjanului, așa cum a făcut-o marea majoritate a țărilor lumii.

"Sperăm că totul se va termina, ne vor întoarce pământurile și vom trăi toți în pace. La noi în țară trăiesc foarte multe entități", a spus o femeie.

Conflictul armat în regiunea separatistă Nagorno-Karabah din Azerbaidjan, dar în care locuiesc compact etnici armeni, continuă de mai bine de 30 de ani. Conflictul a răbufnit pe 27 septembrie, iar Armenia şi Azerbaidjan se acuză reciproc de escaladarea conflictului. Ambele ţări au semnat un armistiţiu la Moscova, însă acesta a fost încălcat la câteva minute după intrarea în vigoare. Armenia insistă pe recunoaşterea independenţei regiunii separatiste, în condiţiile în care, timp de mai multe decenii, a controlat de facto Karabahul de Munte.