Studiu: Mutaţiile nu determină SARS-CoV-2 să se răspândească mai rapid
reuters
Coronavirusul care cauzează COVID-19 suferă mutaţii pe măsură ce se răspândeşte în întreaga lume în cadrul pandemiei, însă niciuna dintre aceste modificări documentate până în prezent nu pare să îi confere capacitatea de a se propaga mai rapid, conform constatărilor unei cercetări efectuate în Marea Britanie, publicată miercuri, transmite agerpres.ro.
Într-un studiu bazat pe un set global de date cu genomuri ale virusului prelevate de la 46.723 de persoane cu COVID-19 din 99 de ţări, cercetătorii au identificat peste 12.700 de mutaţii, sau modificări, ale virusului SARS-CoV-2.
"Din fericire, am constatat că niciuna dintre aceste mutaţii nu determină COVID-19 să se răspândească mai rapid", a declarat Lucy van Dorp de la Institutul de Genetică al University College London (UCL), una dintre cercetătorii care au condus studiul.
Ea a adăugat, totuşi: "Trebuie să rămânem vigilenţi şi să continuăm monitorizarea noilor mutaţii, în special pe măsură ce vaccinurile sunt introduse".
Despre virusuri se ştie că suferă în permanenţă mutaţii, iar dintre aceşti agenţi patogeni - cum ar fi virusurile gripale - se modifică mai frecvent decât altele.
Majoritatea mutaţiilor sunt neutre, însă unele pot fi fie avantajoase, fie dăunătoare virusului, iar altele pot reduce eficacitatea vaccinurilor împotriva lor. În cazurile în care virusurile suferă astfel de mutaţii, vaccinurile trebuie adaptate în mod regulat pentru a-şi atinge ţinta.
În cazul virusului SARS-CoV-2, primele vaccinuri care s-au dovedit eficace împotriva bolii pe care o provoacă ar putea primi avizele legale şi ar putea începe să fie utilizate pentru imunizarea populaţiei înainte de sfârşitul anului.
Francois Balloux, profesor la UCL care a colaborat la acest studiu, a declarat că, potrivit constatărilor, astfel de modificări nu reprezintă, deocamdată, o ameninţare la adresa eficacităţii vaccinului împotriva COVID-19, însă a atras atenţia că iminenta introducere a vaccinurilor ar putea exercita noi presiuni selective asupra virusului de a se modifica pentru a încerca să fenteze sistemul imunitar uman.
"Ştirile din tabăra vaccinului sunt grozave", a spus el. "Virusul ar putea dobândi în viitor mutaţii de evitare a vaccinului, dar suntem încrezători că vom fi capabili să le semnalăm cu promptitudine, ceea ce ar permite actualizarea la timp a vaccinurilor, în caz de necesitate", a adăugat specialistul.
Studiul privind mutaţiile, ale cărui constatări preliminare au fost anunţate iniţial în luna mai, înainte de tipărire şi de a fi revizuite de alţi oameni de ştiinţă, a fost publicat integral miercuri în jurnalul ştiinţific Nature Communications.
Echipa de cercetători din Marea Britanie, de la UCL şi Universitatea Oxford, dar şi din Franţa, de la Centrul Internaţional de Cercetare Agronomică pentru Dezvoltare (CIRAD) şi Universitatea Reunion, au analizat genomuri ale virusului de la 46.723 de persoane cu COVID-19 din 99 de ţări, datele fiind colectate până la sfârşitul lunii iulie 2020.
Dintre cele peste 12.706 mutaţii identificate, aproximativ 398 s-au produs în mod repetat şi independent, au notat cercetătorii. Dintre acestea, oamenii de ştiinţă şi-au concentrat atenţia asupra unui număr de 185 de mutaţii care, după cum au constatat ei, s-au produs de cel puţin trei ori în mod independent pe parcursul pandemiei.
Cercetătorii nu au identificat nicio dovadă conform căreia vreuna dintre mutaţiile comune ar creşte transmisibilitatea virusului. În schimb, potrivit oamenilor de ştiinţă, cele mai frecvente mutaţii sunt neutre pentru virus.
Într-un studiu bazat pe un set global de date cu genomuri ale virusului prelevate de la 46.723 de persoane cu COVID-19 din 99 de ţări, cercetătorii au identificat peste 12.700 de mutaţii, sau modificări, ale virusului SARS-CoV-2.
"Din fericire, am constatat că niciuna dintre aceste mutaţii nu determină COVID-19 să se răspândească mai rapid", a declarat Lucy van Dorp de la Institutul de Genetică al University College London (UCL), una dintre cercetătorii care au condus studiul.
Ea a adăugat, totuşi: "Trebuie să rămânem vigilenţi şi să continuăm monitorizarea noilor mutaţii, în special pe măsură ce vaccinurile sunt introduse".
Despre virusuri se ştie că suferă în permanenţă mutaţii, iar dintre aceşti agenţi patogeni - cum ar fi virusurile gripale - se modifică mai frecvent decât altele.
Majoritatea mutaţiilor sunt neutre, însă unele pot fi fie avantajoase, fie dăunătoare virusului, iar altele pot reduce eficacitatea vaccinurilor împotriva lor. În cazurile în care virusurile suferă astfel de mutaţii, vaccinurile trebuie adaptate în mod regulat pentru a-şi atinge ţinta.
În cazul virusului SARS-CoV-2, primele vaccinuri care s-au dovedit eficace împotriva bolii pe care o provoacă ar putea primi avizele legale şi ar putea începe să fie utilizate pentru imunizarea populaţiei înainte de sfârşitul anului.
Francois Balloux, profesor la UCL care a colaborat la acest studiu, a declarat că, potrivit constatărilor, astfel de modificări nu reprezintă, deocamdată, o ameninţare la adresa eficacităţii vaccinului împotriva COVID-19, însă a atras atenţia că iminenta introducere a vaccinurilor ar putea exercita noi presiuni selective asupra virusului de a se modifica pentru a încerca să fenteze sistemul imunitar uman.
"Ştirile din tabăra vaccinului sunt grozave", a spus el. "Virusul ar putea dobândi în viitor mutaţii de evitare a vaccinului, dar suntem încrezători că vom fi capabili să le semnalăm cu promptitudine, ceea ce ar permite actualizarea la timp a vaccinurilor, în caz de necesitate", a adăugat specialistul.
Studiul privind mutaţiile, ale cărui constatări preliminare au fost anunţate iniţial în luna mai, înainte de tipărire şi de a fi revizuite de alţi oameni de ştiinţă, a fost publicat integral miercuri în jurnalul ştiinţific Nature Communications.
Echipa de cercetători din Marea Britanie, de la UCL şi Universitatea Oxford, dar şi din Franţa, de la Centrul Internaţional de Cercetare Agronomică pentru Dezvoltare (CIRAD) şi Universitatea Reunion, au analizat genomuri ale virusului de la 46.723 de persoane cu COVID-19 din 99 de ţări, datele fiind colectate până la sfârşitul lunii iulie 2020.
Dintre cele peste 12.706 mutaţii identificate, aproximativ 398 s-au produs în mod repetat şi independent, au notat cercetătorii. Dintre acestea, oamenii de ştiinţă şi-au concentrat atenţia asupra unui număr de 185 de mutaţii care, după cum au constatat ei, s-au produs de cel puţin trei ori în mod independent pe parcursul pandemiei.
Cercetătorii nu au identificat nicio dovadă conform căreia vreuna dintre mutaţiile comune ar creşte transmisibilitatea virusului. În schimb, potrivit oamenilor de ştiinţă, cele mai frecvente mutaţii sunt neutre pentru virus.