Persoanele vulnerabile au fost cele mai afectate de pandemia de COVID-19. O demonstrează un studiu realizat de PNUD Moldova, potrivit căruia o femeie din patru şi-a pierdut locul de muncă, iar 18 la sută dintre tineri nu mâncau cu zilele din cauza lipsei banilor. Şi bătrânii au avut de suferit, o bună dintre ei nu şi-au putut procura măcar o mască de protecţie.

Potrivit datelor, circa 16 la sută dintre femei au rămas fără serviciu, iar 69 de procente şi-au pierdut o pătrime din venit. Totodată, șase la sută dintre femeile chestionate au spus că au fost victimele violenţei domestice.

Criza provocată de pandemie a lovit dur şi în tineri. 18 la sută dintre cei chestionaţi au declarat că în unele zile nu aveau cu ce se hrăni. De asemenea, au scăzut şi remitențele recepţionate de tineri. Dacă anul trecut 22 procente primeau bani din străinătate, atunci în 2020 ponderea lor este de doar 13 la sută.

O situaţie alarmată se înregistrează în rândul bătrânilor: 69 la sută din ei au spus că nu şi-au putut procura o mască, iar 39 procente - dezinfectant pentru mâini. Mai mult ca atât, 13 la sută dintre persoanele în etate au dus o lipsă acută de produse alimentare, iar 40 la sută au întâmpinat dificultăţi în a beneficia de servicii medicale.

O altă categorie vulnerabilă, apărută odată cu pandemia, sunt migranţii. Studiul arată că 62 la sută din persoanele care au revenit în ţară şi-au pierdut locul de muncă, iar 79 procente dintre aceştia spun că vor să emigreze din nou.

Specialiştii au oferit şi recomandări pentru persoanele aflate în situaţii dificile din cauza pandemiei.

"Am propus extinderea programelor de asistenţă socială şi extinderea acoperirii programelor de asistenţă socială şi protejarea persoanelor în etate trebuie să devină una din priorităţi. Am sugerat distribuirea alimentelor şi angajarea suplimentară a asistenţilor sociali.", a afirmat expertul în politic în cadrul PNUD Moldova, Dumitru Vasilescu.

Şi sistemul educaţional a fost perturbat din cauza trecerii la învăţământul de la distanţă. Şi asta pentru că 3000 de profesori, adică 10,6 la sută din numărul total, nu au avut acces la calculator sau internet, iar 75 procente dintre copiii chestionaţi au spus că nu aveau dispozitivele necesare pentru lecţiile online.