China a anunțat alimentarea cu succes, în priemieră, a reactorului pe bază de fuziune nucleară, supranumit „soarele artificial”. Reușita chinezilor marchează un mare avans al capacităților de cercetare a energiei nucleare de către țara asiatică.

Reactorul Tokamak HL-2M este cel mai mare și mai avansat dispozitiv experimental de cercetare a fuziunii nucleare din China, iar oamenii de știință speră că va reprezenta o sursă puternică de energie curată.

Reactorul folosește un câmp magnetic puternic pentru a fuziona plasma fierbinte și poate atinge temperaturi de peste 150 de milioane de grade Celsius, fiind de aproximativ 10 ori mai fierbinte decât miezul Soarelui.

Localizat în sud-vestul provinciei Sichuan și finalizat la sfârșitul anului trecut, reactorul este frecvent numit „soare artificial”, datorită căldurii și puterii enorme pe care o produce.

„Dezvoltarea energiei pe bază de fuziune nucleară nu este doar o modalitate de a rezolva nevoile strategice de energie ale Chinei, ci are și o mare importanță pentru dezvoltarea durabilă viitoare a energiei și a economiei naționale ale Chinei”, potrivit publicației chineze Daily People, citează descopera.ro.

Oamenii de știință chinezi au lucrat încă din 2006 la dezvoltarea versiunilor mai mici ale reactorului de fuziune nucleară.

Ei vor să utilizeze dispozitivul în colaborare cu oamenii de știință care lucrează la International Thermonuclear Experimental Reactor (ITER), cel mai mare proiect de cercetare a fuziunii nucleare din lume, cu sediul în Franța, care se așteaptă să fie finalizat în 2025. China se numără printre cele 53 de țări ale proiectului ITER din care face parte inclusiv România.

Pandemia de COVID-19 pare că nu a dat peste cap graficul chinezilor privind reactorul de fuziune nucleară despre care au anunțat încă de la finalul anului trecut că îl vor face operațional în 2020.

Fuziunea este considerată „Sfântul Graal” al energiei și este cea care ne alimentează Soarele, amintește Science Alert. Procesul implică fuzionarea nucleelor atomice pentru a crea cantități masive de energie, opusul procesului de fisiune utilizat pentru armele atomice și în centralele nucleare, care îi fragmentează.

Spre deosebire de fisiune, fuziunea nu emite gaze cu efect de seră și prezintă un risc mai mic de accidente sau furt de materiale atomice.

Realizarea fuziunii nucleare este extrem de scumpă însă, costul total al ITER fiind estimat la circa 22,5 miliarde de dolari.