Cele 5 mari necunoscute despre coronavirus, la un an de la apariția lui
Virusul care a dat peste cap viața întregii planete are deja un an de când a provocat oficial primele îmbolnăviri, în orașul Wuhan și provincia Hubei din China, dar încă multe necunoscute - de la modalitatea în care se transmite, cine face o formă ușoară și cine riscă o formă gravă a bolii, ce sechele pe termen lung provoacă această infecție sau când va veni mult așteptatul moment în care ne vom putea relua viața normală. HotNews.ro a trecut în revistă cele mai mari necunoscute despre virus, însoțite de explicații ale specialiștilor.
1. Cum se transmite coronavirusul?
Coronavirusul se transmite, conform medicilor consultați de HotNews.ro pe parcursul lunilor de pandemie, în două feluri: prin picături nazofaringiene pe care le eliminăm în timpul vorbitului, tusei și strănutului și prin mâini murdare.
Practic, principalul risc este atunci când oamenii stau la distanță mai mică de 1,5 - 2 metri unul față de altul, în special în spații închise, dar și în spații deschise.
Purtarea măștii împiedică infectarea, dar nu 100%. În funcție de tipul măștii și de filtre, aceasta poate proteja persoana care o poarta sau doar persoanele din jurul acesteia. Practic, unele dintre măști - cele mai simple - nu îi protejează pe purtătorii lor decât dacă și persoanele aflate în jurul lor poartă mască.
De asemenea, mâinile trebuie dezinfectate frecvent pentru a evita infectarea, în special după ce sunt atinse suprafețe atinse și de alte persoane.
Modalitatea de transmitere a virusului are însă în continuare multe necunoscute: specialiștii nu au reușit să cadă de acord în cât timp se transmite virusul într-un spațiu închis de la o persoană infectată la alte persoane aflate în încăpere: unii medici vorbesc despre 15 minute, alții despre 20 de minute iar alții spun că acest lucru nu este cunoscut cu exactitate.
În ceea ce privește suprafețele contaminate, nu este clar nici acum cât timp rezistă virusul pe suprafețe.
Practic, principalul risc este atunci când oamenii stau la distanță mai mică de 1,5 - 2 metri unul față de altul, în special în spații închise, dar și în spații deschise.
Purtarea măștii împiedică infectarea, dar nu 100%. În funcție de tipul măștii și de filtre, aceasta poate proteja persoana care o poarta sau doar persoanele din jurul acesteia. Practic, unele dintre măști - cele mai simple - nu îi protejează pe purtătorii lor decât dacă și persoanele aflate în jurul lor poartă mască.
De asemenea, mâinile trebuie dezinfectate frecvent pentru a evita infectarea, în special după ce sunt atinse suprafețe atinse și de alte persoane.
Modalitatea de transmitere a virusului are însă în continuare multe necunoscute: specialiștii nu au reușit să cadă de acord în cât timp se transmite virusul într-un spațiu închis de la o persoană infectată la alte persoane aflate în încăpere: unii medici vorbesc despre 15 minute, alții despre 20 de minute iar alții spun că acest lucru nu este cunoscut cu exactitate.
În ceea ce privește suprafețele contaminate, nu este clar nici acum cât timp rezistă virusul pe suprafețe.
2. Cine face o formă ușoară și cine face o formă gravă a bolii sau ajunge chiar la deces?
La un an de la primele cazuri oficiale de îmbolnăvire, cine va face o formă asimptomatică sau ușoară a bolii și cine va face o formă gravă sau va ajunge chiar la deces reprezintă în continuare o loterie.
Statistic, aproximativ 5% dintre persoanele diagnosticate cu COVID-19 fac o formă gravă a bolii, iar în jur de jumătate dintre formele grave duc la deces.
Chiar dacă majoritatea persoanelor care fac forme grave ale bolii sunt în vârstă sau suferă și de alte afecțiuni, medicii consultați în ultimul an de HotNews.ro avertizează că nu este o regulă. Oricine poate face o formă gravă, la orice vârstă și fără să aibă alte afecțiuni, iar în lume s-au înregistrat astfel de cazuri, inclusiv soldate cu decese.
Statistic, aproximativ 5% dintre persoanele diagnosticate cu COVID-19 fac o formă gravă a bolii, iar în jur de jumătate dintre formele grave duc la deces.
Chiar dacă majoritatea persoanelor care fac forme grave ale bolii sunt în vârstă sau suferă și de alte afecțiuni, medicii consultați în ultimul an de HotNews.ro avertizează că nu este o regulă. Oricine poate face o formă gravă, la orice vârstă și fără să aibă alte afecțiuni, iar în lume s-au înregistrat astfel de cazuri, inclusiv soldate cu decese.
3. Cât de precise sunt testele pentru depistarea coronavirusului?
În acest moment, cele mai sigure teste pentru depistarea infecției cu virusul SARS-CoV2 sunt testele RT-PCR prelucrate în laborator. Testele rapide sunt mult mai precise, având o sensibilitate de doar 50%-60%.
Chiar și testele PCR, considerate cele mai sigure și prelucrate în laborator, pot da însă rateuri - rezultate fals pozitive sau fals negative. Aceste cazuri sunt în general excepții și țin mai mult de modul în care au fost recoltate și transportate probele până la laborator, au explicat recent specialiști în medicină de laborator, pentru HotNews.ro.
Chiar și testele PCR, considerate cele mai sigure și prelucrate în laborator, pot da însă rateuri - rezultate fals pozitive sau fals negative. Aceste cazuri sunt în general excepții și țin mai mult de modul în care au fost recoltate și transportate probele până la laborator, au explicat recent specialiști în medicină de laborator, pentru HotNews.ro.
4. Ce sechelele pe termen lung rămân după vindecarea de infecția propriu-zisă și cine rămâne cu ele?
Cele mai frecvente sechele cu care pot rămâne pacienții vindecați de infecția cu SARS-CoV2 sunt cele pulmonare, însă există cazuri când infecția duce la coagularea sângelui și poate afecta funcția cardiacă, hepatică și renală sau poate duce la insuficiență multiplă de organ.
Ca și în cazul persoanelor care dezvoltă forme grave ale bolii în urma infectării sau ajung chiar la deces, nici în cazul sechelelor nu există o regulă, iar în acest moment pare să fie vorba despre o loterie.
Ca și în cazul persoanelor care dezvoltă forme grave ale bolii în urma infectării sau ajung chiar la deces, nici în cazul sechelelor nu există o regulă, iar în acest moment pare să fie vorba despre o loterie.
5. Când va lua sfârșit pandemia?
Potrivit specialiștilor, despre începutul sfârșitului pandemiei vom putea vorbi în momentul în care un procent de aproximativ 70% din populația globului va avea imunitate în fața virusului. Imunitatea se poate obține fie prin anticorpii care apar după ce ai trecut prin boală, fie prin vaccinare.
Întreaga lume s-a mobilizat pentru dezvoltarea în timp record a unui vaccin sigur și eficient împotriva virusului, iar în scurt timp, vaccinarea anti-COVID va începe, simultan, în multe țări.
Când se va ajunge la gradul de imunizare a 70% din populație și când ne vom putea relua viața normală rămân însă niște necunoscute în acest moment.