Dependenţa de energiile fosile are repercusiuni asupra evaluării progreselor umane, afirmă un raport publicat marţi de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), care ia în calcul pentru prima dată amprentele de carbon, transmite AFP.

Raportul, intitulat 'Următoarea frontieră: dezvoltarea umană şi antropocenul', îi pune pe liderii lumii în faţa alternativei de a lua 'măsuri îndrăzneţe pentru a reduce presiunea imensă exercitată asupra mediului şi lumii naturale', sau de a risca 'oprirea progreselor omenirii', rezumă un comunicat al PNUD.

Evaluarea nivelului de trai în ţările lumii, progresele lor în privinţa sănătăţii şi educaţiei se modifică dacă sunt incluse criterii legate de emisiile de CO2 şi amprenta de carbon, relevă agenţia ONU, informează agerpres.ro.

Astfel, în jur de 50 de state ies din grupul celor cu indice de dezvoltare umană foarte ridicat, reflectând dependenţa lor de combustibili fosili şi amprenta lor de carbon.

În acelaşi timp, state precum Costa Rica, Republica Moldova sau Panama avansează cel puţin 30 de locuri, ceea ce dovedeşte că 'o presiune mai mică asupra planetei este posibilă'.

'Atacând inegalităţile, capitalizând pe inovaţie şi lucrând împreună cu natura, dezvoltarea umană ar putea face un pas înainte structural în favoarea atât a societăţilor, cât şi a planetei', afirmă Pedro Conceiçao, unul din responsabilii PNUD şi autorul principal al raportului.

Potrivit şefului PNUD, Achim Steiner, 'oamenii exercită o putere mai mare ca oricând asupra planetei'. 'În siajul COVID-19, al temperaturilor record şi inegalităţilor în creştere, este timpul să folosim această putere pentru a redefini ceea ce înţelegem prin progres, acolo unde amprentele noastre de carbon şi de consum nu mai sunt ascunse', a subliniat responsabilul ONU.