Restaurarea celui mai vechi monument arhitectural din Chişinău - Moara Roşie depinde doar de funcţionarii publici. Cel puţin asta spun cei de la Agenţia pentru Inspectarea şi Restaurarea Monumentelor. Şi asta pentru că edificiul nu figurează în actele cadastrale, ci doar terenul de sub el, iar Consiliul Municipal a refuzat toate propunerile de parteneriat public privat venite din partea a numeroşi investitori. Anterior şi o campanie de construcţie era ispitită să ridice în locul morii un bloc locativ.

Cu pereții jerpeliți, geamurile acoperite cu pietre, acoperișul ruinat şi fără uşi... Așa arată Moara Roșie de pe strada cu acelaşi nume, care pe vremuri era una dintre cele mai frumoase edificii din oraş.

"Este unicală pentru că în Chişinău avem doar două mori care s-au păstrat din Chişinăul de altădată.", a afirmat directorul AIRM, Ion Ştefăniţă.

Legendara clădire a rezistat unui incendiu, unui cutremur puternic, dar şi celui de-al Doilea Război Mondial, însă pare să nu aibă scăpare în faţa inacțiunii celor responsabili.

"Este o problemă de mentalitate. La noi în Moldova nu s-a conştientizat valoarea acestui patrimoniu care s-a moştenit. Camera Înregistrării de Stat nu are în baza sa astfel de instituţii înregistrate. Direcţia Juridică a primăriei trebuie să facă o adresare în instanţa de judecată să-şi revendice bunul.", a comunicat directorul AIRM, Ion Ştefăniţă.

Contactat de postul nostru de televiziune, şeful Direcţiei municipale Asistenţă Juridică, Bogdan Valeriu, ne-a spus că nu cunoaşte despre asta. În schimb, el zice că dacă primăria şi-ar revendica bunul, ar putea fi loc de un parteneriat public privat.

"Am avut discuţii cu un agent economic din Belgia, cu un arhitect italian pentru crearea unei vinoteci, toate au eşuat.", a menţionat directorul AIRM, Ion Ştefăniţă.

Între timp, un agent economic de la noi din ţară ar fi gata să investească 60 de milioane de lei pentru resturarea morii roşii.

Viceprimarul Victor Chironda nu ne-a răspuns la telefon pentru comentarii.

Moara Roşie a fost construită 1872 de Abram Levenzon, care ulterior a fost deportat împreună cu toată familia sa. Moara a rămas fără moştenitori şi a trecut în posesia regimului de atunci. În Chişinău sunt 17 asemenea obiective culturale care stau în ruine.