Tot mai multe companii moldovenești îşi desfăşoară activitatea, ţinând cont de mediul înconjurător
Embed:
Tot mai multe companii moldovenești îşi desfăşoară activitatea, ţinând cont de mediul înconjurător. Unele colectează materialele reciclabile sau plantează copaci, altele oferă discounturi celor care nu folosesc tacâmuri de unică folosinţă. De doi ani, la o cafenea din centrul Chişinăului clienţii îşi pot lua băutura în propriul termos. Pentru asta, plătesc cu 10 la sută mai puţin decât preţul standard al cafelei.
Mai mult, la 15 comenzi, clienţii pot planta un copac. Până acum, iniţiativa a dus la sădirea a 460 de copaci.
"Ei au plantat fiecare câte un număr anumit de copaci. Spre exemplu, Alex trei, Ana doua. Fiecare oaspete poate să vină să ia un copăcel şi aici să marcheze numele lui şi câţi copaci au plantat. Aici noi punem numărul total de copaci care au fost plantaţi anul acesta", spune administratorul cafenelei, Liubovi Ecin.
În străinătate conceptul de dezvoltare durabilă se aplică de foarte mult timp, iar acum şi antreprenorii din Moldova preiau încet-încet practicile din occident. O companie de produse cosmetice a început să colecteze ambalajele uzate acum câteva luni.
"Noi primim orice ambalaj cosmetic din plastic indiferent de compania care este producător. După care deja avem o companie terţă care ne ajută cu reciclarea ambalajelor", a declarat managerul pe dezvoltare într-o companie de cosmetice, Diana Munteanu.
Soţii Balica au o companie de reciclare şi o vinărie. Pentru a motiva clienții să aducă sticlele utilizate au lansat o promoţie: sticla goală în schimbul unei reduceri la cumpărarea uneia noi.
"Sticla practic este unicul material care poate fi reciclat la infinit. Din el se obţine iarăşi sticlă", spune proprietarul unei vinării, Vlada Balica.
Și pentru că în ţara noastră se reciclează doar 15 la sută din deșeuri, riscăm să ne transformăm într-o groapă de gunoi, la propriu.
"În zece ani ne vom trezi că vom face sport în parcurile pline de deşeuri. Cumva nu cred că ne va ajunge spaţiul de depozitare. Plus că depozitul de la Ţînţăreni cred că mai are opt ani maxim de viaţă", afirmă Vlada Balica.
Specialiștii susțin dezvoltarea durabilă dar spun că nivelul de implementare e foarte scăzut.
"În Germania, de exemplu, ai cumpărat în supermarket o sticlă cu apă, ai băut-o, o arunci într-un aparat la intrarea în magazin și primești eurocenți pentru recipient”, a spus expertul ]n afaceri Artion Poluşatov.
În Moldova, iniţiativele de acest gen sunt exclusiv realizate de antreprenorii ecologişti care nu au niciun sprijin de la stat. De altfel, în Moldova nu există un program naţional de reciclare nici măcar la nivel central.
Mai mult, la 15 comenzi, clienţii pot planta un copac. Până acum, iniţiativa a dus la sădirea a 460 de copaci.
"Ei au plantat fiecare câte un număr anumit de copaci. Spre exemplu, Alex trei, Ana doua. Fiecare oaspete poate să vină să ia un copăcel şi aici să marcheze numele lui şi câţi copaci au plantat. Aici noi punem numărul total de copaci care au fost plantaţi anul acesta", spune administratorul cafenelei, Liubovi Ecin.
În străinătate conceptul de dezvoltare durabilă se aplică de foarte mult timp, iar acum şi antreprenorii din Moldova preiau încet-încet practicile din occident. O companie de produse cosmetice a început să colecteze ambalajele uzate acum câteva luni.
"Noi primim orice ambalaj cosmetic din plastic indiferent de compania care este producător. După care deja avem o companie terţă care ne ajută cu reciclarea ambalajelor", a declarat managerul pe dezvoltare într-o companie de cosmetice, Diana Munteanu.
Soţii Balica au o companie de reciclare şi o vinărie. Pentru a motiva clienții să aducă sticlele utilizate au lansat o promoţie: sticla goală în schimbul unei reduceri la cumpărarea uneia noi.
"Sticla practic este unicul material care poate fi reciclat la infinit. Din el se obţine iarăşi sticlă", spune proprietarul unei vinării, Vlada Balica.
Și pentru că în ţara noastră se reciclează doar 15 la sută din deșeuri, riscăm să ne transformăm într-o groapă de gunoi, la propriu.
"În zece ani ne vom trezi că vom face sport în parcurile pline de deşeuri. Cumva nu cred că ne va ajunge spaţiul de depozitare. Plus că depozitul de la Ţînţăreni cred că mai are opt ani maxim de viaţă", afirmă Vlada Balica.
Specialiștii susțin dezvoltarea durabilă dar spun că nivelul de implementare e foarte scăzut.
"În Germania, de exemplu, ai cumpărat în supermarket o sticlă cu apă, ai băut-o, o arunci într-un aparat la intrarea în magazin și primești eurocenți pentru recipient”, a spus expertul ]n afaceri Artion Poluşatov.
În Moldova, iniţiativele de acest gen sunt exclusiv realizate de antreprenorii ecologişti care nu au niciun sprijin de la stat. De altfel, în Moldova nu există un program naţional de reciclare nici măcar la nivel central.