În 2020, ţara noastră, la fel ca toată lumea, a fost marcată de COVID-19. Noul tip de coronavirus ne-a schimbat viaţa mai mult decât ne-am fi imaginat vreodată. Din cauza pandemiei, viaţa moldovenilor a luat o altă întorsătură. Masca de protecţie a devenit un accesoriu indispensabil, activitatea mai multor agenţi economici a fost restricţionată, iar medicii au luptat contracronometru pentru viaţa oamenilor.

Noul tip de coronavirus a ajuns în ţara noastră în 7 martie. Atunci, o femeie de 48 de ani, care revenea în Moldova din Italia cu o cursă avia, a prezentat simptome de COVID-19. Femeia a fost preluată de la Aeroport în stare gravă, cu bronhopneumonie bilaterală, insuficiență respiratorie acută, febră şi tuse. Mai mult, aceasta suferea de boli cronice, printre care diabet zaharat, supraponderalitate şi hipertensiune arterială. Iniţial, ea a fost internată la Spitalul de Boli Infecțioase “Toma Ciorbă”, ulterior, a fost transferată în secția Reanimare a Spitalului Republican. Premierul Ion Chicu a criticat faptul că persoana a revenit în Moldova, chiar dacă se simţea rău.

"Doamna a fost internată în spital în Italia într-un mod foarte iresponsabil a părăsit instituţia, a urcat în avion şi a venit acasă. Am menţionat că cetăţeni noştri oriunde s-ar afla sunt aşteptaţi acasă, dar trebuie să manifeste fiecare responsabilitate. În acest caz avem dovadă de iresponsabilitate totală.", a spus premierul, Ion Chicu. 

În scurt timp, numărul îmbolnăvirilor de COVID-19 a început să crească. Iniţial, erau înregistrate doar cazuri de import, apoi infectarea a devenit comunitară. Cu toate acestea, autorităţile au organizat alegeri parlamentare în circumscripţia Hânceşti. În urma scrutinului, socialistul Ştefan Gaţcan i-a luat locul democratului Alexandru Botnari, care a demisionat pentru a reveni în funcţia de primar al municipiului Hânceşti. La două zile după alegerile din Hânceşti, în 17 martie, a fost decretată stare de urgenţă. Pentru a combate pandemia, Moldova a fost susţinută de partenerii externi. România a oferit un ajutor umanitar de 3,5 milioane de euro, iar mai mulţi lucrători medicali de peste Prut au venit să-i ajute pe colegii lor moldoveni în lupta cu noul tip de coronavirus.

"Este un gest de solidaritate umană, un gest de imensă empatie, un gest prin care subliniem şi prin acest prilej faptul că România a fost, este şi va fi întotdeauna alături de cetăţenii Republicii Moldova.", a spus ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă. 

Deşi ajutorul oferit de România a fost unul substanţial, convoiul nu a fost întâmpinat în Piaţa Marii Adunări Naţionale, ci sub podul de la Telecentru. Acest lucru a stârnit reacţii în societate.

Pe de altă parte, ministrul Sănătăţii, Viorica Dumbrăveanu, a recepţionat cu ostentaţie o cutie cu teste, dăruită de Federaţia Rusă. Atunci, Viorica Dumbrăveanu nu a purtat mască.

"Stimate domnule ambasador, vreau să exprim, din numele poporului moldovenesc, recunoştinţa pentru acest ajutor.", a spus ministrul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Viorica Dumbrăveanu. 

Totodată, preşedintele Igor Dodon a întâlnit cu mare fast un avion rusesc care transporta echipament medical cumpărat din China.

"Vreau să mulţumesc conducerii Federaţiei Ruse, a prietenilor noştri din China, pentru că ne-a reuşit, totuşi, să transportăm aceste echipamente în Moldova.", a spus fostul preşedinte al Republicii Moldova, Igor Dodon.

Pentru a opri răspândirea noului tip de coronavirus, autorităţile au introdus mai multe restricţii. Au fost închise centrele comerciale, localurile, teatrele, iar mai multe întreprinderi şi-au sistat activitatea. De asemenea, erau interzise grupurile mai mari de trei persoane, iar vârstnicii nu aveau dreptul să iasă din case decât din motive întemeiate.

"În mod special, vreau să menţionez necesitatea respectării regimului de izolare din partea persoanelor vârstnice, din partea persoanelor care suferă de boli cardiace, probleme respiratorii şi persoanele care sunt diabetice. Fac un apel către mame, inclusiv către mama mea, mama, mama stai acasă!", a spus ministrul Sănătăţii, Viorica Dumbrăveanu.

O altă măsură introdusă de autorităţi a fost purtarea măştii de protecţie. Iniţial, aceasta era obligatorie în spaţiile închise şi în mijloacele de transport, iar peste câteva luni, şi în spaţiile deschise din Capitală. Totuşi, această regulă a fost încălcată chiar de cei care ar fi trebuit să fie un exemplu. Ministrul Sănătăţii, Viorica Dumbrăveanu, a fost surprinsă fără mască sanitară într-un magazin din Chişinău. Iar premierul Ion Chicu a încălcat o altă regulă, participând la nunta fiului său, deşi organizarea acestor ceremonii a fost interzisă prin decizia Comisiei de Situaţii Excepţionale, pe care o conducea.

Petrecerea s-a dat într-un local din raionul Ialoveni, iar presa nu s-a putut apropia, pentru că accesul la restaurant a fost blocat de Serviciul Protecție și Pază de Stat. Ulterior, Ion Chicu a negat că petrecerea organizată a fost o nuntă.

"- Nu este nuntă, nici după formă, nici după conţinut. - Noi am văzut şi mire, şi mireasă. - Eu vă spun ce este, ca să fie clar. La acest eveniment au participat exclusiv unchii şi mătușile lui.", a spus premierul, Ion Chicu. 

Între timp, situaţia epidemiologică se agrava de la o zi la alta. Lucrătorii medicali erau tot mai extenuaţi, iar unii dintre ei au fost răpuşi de boală. Totodată, spitalele au devenit neîncăpătoare pentru bolnavii de COVID-19. În Capitală, de exemplu, au fost perioade în care nu era niciun loc liber la terapie intensivă. Pe de altă parte, şeful statului de atunci, Igor Dodon, vorbea despre noul tip de coronavirus cu ironie.

"Acest coronavirus poate să treacă prin organismul omului şi nici să nu observăm. Aşa cum trece o gripă, parcă ai avut un pic de probleme cu nasul, un pic ţi-a trecut răceala prin tine şi tu ai trecut coronavirusul. Nici n-ai ştiut de acest lucru.", a menţionat Igor Dodon. 

O altă declaraţie scandaloasă a fost făcută de fostul şef al Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică. Ulterior, Nicolae Furtună şi-a dat demisia.

"Nu vreau să fiu judecat şi să nu pară cinic, dar, în toată lumea, COVID-19 a luat viaţa celor care şi aşa erau o povară şi pentru ei, şi pentru cei din jur. Oameni care se chinuiau în stadii terminale de cancer, în stadii avansate de diabet zaharat, în patologii cardiovasculare ireversibile. Acest lucru s-a întâmplat şi în Franţa, şi în Italia.", a spus fostul şef al ANSP, Nicolae Furtună.

De asemenea, fostul şef al Spitalului Republican, unde sunt trataţi bolnavii de COVID-19 aflaţi în stare gravă a fost demis în plină pandemie, pe motiv că medicii din instituţie au fost testaţi la o clinică privată, nu la laboratorul ANSP. Anatol Ciubotaru a contestat decizia Ministerului Sănătăţii în instanţă, iar Curtea Supremă de Justiţie i-a dat dreptate. Totuşi, Ciubotaru a fost demis repetat, deoarece contractul său de muncă a expirat.

Noul coronavirus nu a afectat doar sistemul medical, ci şi întreaga societate. Agenţii economici au suferit pierderi enorme. Din martie până în iunie, localurile şi-au sistat activitatea, iar cei care activează în domeniu au organizat proteste şi au cerut ajutor din partea statului.

"Vrem să lucrăm!"

"Nu ni se dă voie să activăm. Mai departe ce facem? Rămânem fără casă, fără masă, fără nimic."

"Ce fac ei şi ce reguli dau, sunt insuportabile. Nu ştiu cum ei supravieţuiesc, dar eu cred că ei îşi bat joc de oameni."

Şi artiştii au protestat în faţa Guvernului. Pe timp de pandemie, veniturile lor s-au redus la zero, pentru că organizarea ceremoniilor a fost interzisă.

Ulterior, localurile şi-au reluat activitatea, dar cu respectarea regulilor sanitare. Pentru că unii agenţi economici nu s-au conformat, autorităţile au decis ca localurile să funcţioneze doar până la ora 22. Totuşi, în pofida raziilor făcute de oamenii legii, unele discoteci continuau să activeze.

"Tot avem semnale că mulţi îşi planifică organizarea de corporative. Eu nu înţeleg, oamenii chiar nu conştientizează că, făcând un corporativ, poţi să ajungi să faci revelionul în secţia de terapie intensivă? La noi, bine mersi, corporative îşi planifică oamenii, să danseze, să consume ceva frumos, ca în piesa ceea "Liuba, vedeta de pe Youtube", a spus primarul general al Capitalei, Ion Ceban. 

Pandemia a influenţat şi sistemul de educaţie. Timp de jumătate de an, grădiniţele şi-au sistat activitatea. De asemenea, din martie până în mai, elevii au învăţat de la distanţă. Experienţa i-a pus la încercare şi pe profesori, care au trebuit să se adapteze.

Totodată, autorităţile au anulat examenele de absolvire a gimnaziului şi bacalaureatul. Astfel, notele pentru probele de examen au fost calculate în baza mediilor anuale.

În 1 septembrie, elevii au revenit la ore. Ministerul Educaţiei a elaborat mai multe modele de predare în şcoli. Astfel, în unele instituţii, elevii au continuat să înveţe online, iar în altele aceştia au revenit la lecţii. Condiția a fost ca elevii să păstreze distanţa socială şi să stea câte unul în bancă. Totodată, profesorii, precum şi copii din clasele gimnaziale şi liceale, au fost obligaţi să poarte măşti de protecţie.

În pofida eforturilor depuse de medici, a restricţiilor, pandemia nu a bătut în retragere. La sfârşitul toamnei, situaţia era tot mai gravă. Săptămâni la rând, numărul infectărilor zilnice cu noul coronavirus era în continuă creştere. Se majorau și cazurile grave şi decesele provocate de COVID-19, iar spitalele municipale deveneau neîncăpătoare. În aceste condiţii, au fost activate paturi la centrul de la Moldexpo şi la Spitalul Municipal de Ftiziopneumologie. Acestea însă au fost fost ocupate în doar câteva zile.

"59 de pacienţi sunt în stare foarte gravă, intubaţi 7 pacienţi, 312 sunt în stare gravă. Toate paturile de terapie intensivă sunt ocupate.", a spus şeful Direcţiei Sănătate a municipiului Chişinău, Tatiana Bucearschi. 

2020 a fost un an dificil. Mii de moldoveni au fost răpuşi de noul coronavirus. Pandemia a sărăcit şi ţara noastră, provocând o criză economică greu de depăşit. Maladia a demonstrat că sistemul medical din Moldova este bolnav şi nepregătit să le acorde cetăţenilor primul ajutor. Din păcate, nimeni nu ştie când vom depăşi pandemia şi dacă viaţa noastră va reveni, vreodată, la normal. Cert este că doar prin responsabilitate vom putea să oprim răspândirea bolii. Tot ce trebuie să facem este să respectăm regulile sanitare, să purtăm măşti de protecţie şi să fim solidari cu medicii, care, de aproape un an de zile, luptă cu acest virus.