Gheața de pe Pământ se topește într-un ritm din ce în ce mai accelerat și în aproape toate zonele lumii, iar viteza cu care planeta pierde gheață se înscrie în cele mai pesimiste scenarii ale Comisiei Interguvernamentale pentru schimbări climatice, scrie digi24.

Într-un nou articol științific, publicat în jurnalul „The Cryosphere”, se arată că planeta a pierdut în jur de 28 de trilioane de tone de gheață în perioada dintre 1994 și 2017, o cantitate despre care autorii spun că ar fi suficientă pentru a acoperi Marea Britanie cu o calotă glaciară groasă de 100 de metri.

În jur de două treimi din această cantitate s-a topit din cauza încălzirii atmosferei, în timp ce restul a dispărut ca urmare a încălzirii oceanelor.

Pe durata perioadei studiate, nivelul la care gheața s-a topit s-a accelerat cu 65%, se arată în articol - de la 0,8 tone pe an în anii ’90 la 1,3 trilioane de tone pe an în 2017. Nivelul mărilor și oceanelor a crescut cu 35 de milimetri de-a lungul acestei perioade, din cauza topirii ghețarilor, conform estimărilor făcute de cercetătoriю 

Cantitatea cea mai mare de gheață s-a pierdut ca urmare a topirii ghețarilor plutitori din regiunile polare, iar efectul acestor pierderi devine exponențial, pentru că în absența ghețarilor, radiația solară nu mai este reflectată în apoi în spațiu, fapt ce face ca încălzirea să fie și mai accentuată – cercetătorii numesc acest proces „efectul albedo”.

Pentru a realiza această cercetare au fost folosite imagini din satelit pe perioada de 23 de ani studiată pentru a evalua cantitatea de gheață de pe tot globul. Cercetările anterioare au observat doar părți specifice ale lumii mai degrabă decât să realizeze o evaluare comprehensivă.

Echipa de cercetare a inclus cercetători de la Universitatea din Edinburgh, Universitatea din Londra și de la Earthwave, o organizație de cercetare.

Printre concluziile cele mai importante la care a ajuns studiul intitulat „Starea Climei în 2019”, publicat de Societatea Americană de Meteorologie, se numără faptul că 2019 a fost cel mai fierbinte an de când se fac studii meteorologice și că gazele cu efect de seră din atmosfera planetei s-au aflat la cel mai crescut nivel. Deceniul care a trecut a fost, prin urmare, cel mai fierbinte de la mijlocul anilor ’50 ai secolul al XIX-lea.

„Fiecare deceniu începând cel al anilor 1980 a fost mai cald decât cel precedent. Cel mai recent (2010-2019) a fost cu 0,2 grade celsius mai cald decât cel anterior (2000-2009). Gazele cu efect de seră, responsabile pentru aceste creșteri de temperatură, continuă să aibă o prezență mai crescută în atmosferă”, se arată în raport.

Concluziile raportului:

• Cei mai calzi 6 ani înregistrați vreodată au fost ultimii, din 2014 până în prezent.
• 2019 a fost printre cei mai calzi 3 ani de când se fac înregistrări meteorologice, din mijlocul secolului al XIX-lea.
• Temperaturiile medii de la suprafața oceanului au fost în 2019 pe locul 2, ele fiind mai mari doar în 2016
• Nivelul apelor mărilor și oceanelor a crescut din nou. El crește de opt ani, consecutiv.
• 2019 a fost al doilea cel mai cald an în zona arctică în ultimii 120 de ani, devansat doar de anul 2016. În Antarctica, 2019 a fost al doilea cel mai cald an din 1979.
• Ghețarii continuă să se topească cu o viteză alarmantă pentru al 32-lea an consecutiv.

Raportul pe anul 2020 urmează să fie redactat și publicat în lunile următoare.