O mină din satul Făureşti, din municipiul Chişinău, de unde anterior se extrăgea calcar, s-a transformat într-o afacere de cultivare a ciupercilor - Pleurotus, numite păstrăv. Ideea a fost pusă în practică de Sergiu Cichir, un producător local, care, de trei ani, creşte acest soi după propria tehnologie.

"În lumea ciupercilor se produc în cantităţi industriale doar champignonul. Pleurotusul se produce cam de vreo 15, 20 de ori mai puţin în raport cu champignionul. Practic se aseamănă cu carnea albă, cu carnea de pui. Dacă faci o bătută dintr-o lamelă o dai prin pastă făinoasă şi prin ou, nu poţi să-i spui că nu este carne de pui. "

Producătorul cultivă ciupercile în saci de polietilenă plini cu substanţe nutritive.

"Orice produs viu are nevoie de hrană, eu hrana o dau din pai şi coajă de răsărită. Eu coaja o dau, adică se face o combinaţie din azot cu bază nutritivă şi deja ca să-i ajungă să se dezvolte şi să crească."

Bărbatul spune că a întâmpinat greutăţi încă din primul an de producere, iar perioada de pandemie a fost critică.

"De la început merge etapa de finanţare, când ai produsul, dar trebuie să investeşti. Apoi când ai produsul deja s-au început probleme cu vânzarea. Pe urmă COVID-ul şi pe urmă etapa post COVID, când suntem în vânzări minime şi nu producem că nu avem cui vinde."

Pentru a fi competitiv pe piaţă, Sergiu spune că a diversificat soiurile de ciuperci.

"Aici avem un alt soi, care se evidenţiază printr-o structură şi o aromă mult mai pronunţată şi foarte gustoasă."

Afacerea producătorului se întinde pe o suprafață de două hectare.