Studiu: Forme de viaţă terestre ar putea supravieţui temporar pe Marte
Foto: yoda.ro
Unii microbi de pe Pământ ar putea supravieţui temporar pe suprafaţa planetei Marte, a constatat un studiu recent, realizat de cercetători de la agenţia spaţială americană NASA şi de la Centrul Aerospaţial German (DLR), informează luni platforma ştiinţifică EurekAlert, transmite agerpres.ro.
Cercetătorii au testat rezistenţa microorganismelor la condiţiile marţiene prin lansarea lor în stratosfera Pământului, care prezintă cele mai apropiate condiţii de cele existente pe "Planeta Roşie".
Publicat în Frontiers in Microbiology, studiul deschide calea pentru înţelegerea atât a ameninţării microbilor pentru misiunile spaţiale, cât şi a oportunităţilor pentru independenţa faţă de resursele de pe Pământ.
"Am testat cu succes un nou mod de expunere a bacteriilor şi fungilor la condiţii asemănătoare cu cele de pe Marte, utilizând un balon ştiinţific pentru a ne transporta echipamentele experimentale până în stratosfera Pământului", a declarat Marta Filipa Cortesao, din cadrul DLR din Koln, Germania, una dintre autorii cercetării. "Unii microbi, în special sporii de mucegai negru, au reuşit să supravieţuiască acestei călătorii, chiar şi după ce au fost expuşi la radiaţii UV foarte ridicate", a adăugat specialista, citată într-un comunicat.
Înţelegerea rezistenţei microbilor la călătoriile spaţiale este vitală pentru succesul misiunilor viitoare. În căutarea vieţii extraterestre, trebuie să fim siguri că orice descoperim nu a călătorit alături de noi de pe Pământ, notează platforma menţionată.
În condiţiile unor "misiuni pe termen lung cu echipaj uman pe Marte, trebuie să cunoaştem cum ar supravieţui microorganismele asociate omului pe Planeta Roşie, unele dintre acestea putând reprezenta un risc medical pentru astronauţi", a precizat Katharina Siems, din cadrul DLR, una dintre autorii studiului. "În plus, unii microbi ar putea fi valoroşi pentru explorarea spaţiului. Ei ne-ar putea ajuta să producem hrană şi provizii independente de cele de pe Pământ, ceea ce va fi crucial la depărtare de casă", a adăugat ea.
Numeroase caracteristici-cheie ale mediului de la suprafaţa marţiană nu pot fi găsite sau reproduse cu uşurinţă la suprafaţa planetei noastre, însă, deasupra stratului de ozon din stratosfera mijlocie a Pamântului, condiţiile sunt remarcabil de similare.
"Am lansat microbii în stratosferă în cadrul MARSBOx (experimentul Microbes in Atmosphere for Radiation, Survival and Biological Outcomes - microbi în atmosferă pentru radiaţii, supravieţuire şi rezultate biologice n.red.), care a fost menţinut la presiune marţiană şi umplut cu atmosferă marţiană artificială pe tot parcursul misiunii", a explicat Cortesao.
"Cutia a transportat două straturi de probe, stratul inferior fiind protejat de radiaţii. Acest lucru ne-a permis să separăm efectele radiaţiei de celelalte condiţii de testate: desicare, atmosferă şi fluctuaţie de temperatură în timpul zborului. Probele din stratul superior au fost expuse la o cantitate de peste o mie de ori mai mare de radiaţie UV, care poate provoca arsuri solare pe pielea noastră", a adăugat Cortesao.
Siems a explicat că "în timp ce nu toţi microbii au supravieţuit călătoriei, unul, detectat anterior pe Staţia Spaţiala Internaţională, mucegaiul negru Aspergillus niger, a putut fi 'reînviat' după revenirea acasă".
Cercetătoarea a subliniat importanţa acestui studiu în curs. "Microorganismele sunt strâns legate de noi; de corpul nostru, de hrana noastră, de mediul nostru, aşadar este imposibil să le excludem din călătoriile spaţiale. Folosirea unor analogii potrivite pentru mediul marţian, cum ar fi misiunea balonului MARSBOx în stratosferă, este o modalitate cu adevărat importantă de a explora toate implicaţiile călătoriei spaţiale asupra vieţii microbiene şi de a identifica modul în care putem direcţiona aceste cunoştinţe către descoperiri spaţiale uimitoare", a adăugat Siems.
Cercetătorii au testat rezistenţa microorganismelor la condiţiile marţiene prin lansarea lor în stratosfera Pământului, care prezintă cele mai apropiate condiţii de cele existente pe "Planeta Roşie".
Publicat în Frontiers in Microbiology, studiul deschide calea pentru înţelegerea atât a ameninţării microbilor pentru misiunile spaţiale, cât şi a oportunităţilor pentru independenţa faţă de resursele de pe Pământ.
"Am testat cu succes un nou mod de expunere a bacteriilor şi fungilor la condiţii asemănătoare cu cele de pe Marte, utilizând un balon ştiinţific pentru a ne transporta echipamentele experimentale până în stratosfera Pământului", a declarat Marta Filipa Cortesao, din cadrul DLR din Koln, Germania, una dintre autorii cercetării. "Unii microbi, în special sporii de mucegai negru, au reuşit să supravieţuiască acestei călătorii, chiar şi după ce au fost expuşi la radiaţii UV foarte ridicate", a adăugat specialista, citată într-un comunicat.
Înţelegerea rezistenţei microbilor la călătoriile spaţiale este vitală pentru succesul misiunilor viitoare. În căutarea vieţii extraterestre, trebuie să fim siguri că orice descoperim nu a călătorit alături de noi de pe Pământ, notează platforma menţionată.
În condiţiile unor "misiuni pe termen lung cu echipaj uman pe Marte, trebuie să cunoaştem cum ar supravieţui microorganismele asociate omului pe Planeta Roşie, unele dintre acestea putând reprezenta un risc medical pentru astronauţi", a precizat Katharina Siems, din cadrul DLR, una dintre autorii studiului. "În plus, unii microbi ar putea fi valoroşi pentru explorarea spaţiului. Ei ne-ar putea ajuta să producem hrană şi provizii independente de cele de pe Pământ, ceea ce va fi crucial la depărtare de casă", a adăugat ea.
Numeroase caracteristici-cheie ale mediului de la suprafaţa marţiană nu pot fi găsite sau reproduse cu uşurinţă la suprafaţa planetei noastre, însă, deasupra stratului de ozon din stratosfera mijlocie a Pamântului, condiţiile sunt remarcabil de similare.
"Am lansat microbii în stratosferă în cadrul MARSBOx (experimentul Microbes in Atmosphere for Radiation, Survival and Biological Outcomes - microbi în atmosferă pentru radiaţii, supravieţuire şi rezultate biologice n.red.), care a fost menţinut la presiune marţiană şi umplut cu atmosferă marţiană artificială pe tot parcursul misiunii", a explicat Cortesao.
"Cutia a transportat două straturi de probe, stratul inferior fiind protejat de radiaţii. Acest lucru ne-a permis să separăm efectele radiaţiei de celelalte condiţii de testate: desicare, atmosferă şi fluctuaţie de temperatură în timpul zborului. Probele din stratul superior au fost expuse la o cantitate de peste o mie de ori mai mare de radiaţie UV, care poate provoca arsuri solare pe pielea noastră", a adăugat Cortesao.
Siems a explicat că "în timp ce nu toţi microbii au supravieţuit călătoriei, unul, detectat anterior pe Staţia Spaţiala Internaţională, mucegaiul negru Aspergillus niger, a putut fi 'reînviat' după revenirea acasă".
Cercetătoarea a subliniat importanţa acestui studiu în curs. "Microorganismele sunt strâns legate de noi; de corpul nostru, de hrana noastră, de mediul nostru, aşadar este imposibil să le excludem din călătoriile spaţiale. Folosirea unor analogii potrivite pentru mediul marţian, cum ar fi misiunea balonului MARSBOx în stratosferă, este o modalitate cu adevărat importantă de a explora toate implicaţiile călătoriei spaţiale asupra vieţii microbiene şi de a identifica modul în care putem direcţiona aceste cunoştinţe către descoperiri spaţiale uimitoare", a adăugat Siems.