Consiliul Europei: Restricţiile antiepidemice au condus la creşterea violenţei domestice
Foto: ziare.com
În statele membre ale Consiliului Europei care dispun de linii telefonice pentru denunţarea violenţei de gen a existat o ''înmulţire dramatică'' a apelurilor de când a început pandemia, a avertizat vineri instituţia cu sediul la Strasbourg, transmite agerpres.ro.
Într-o declaraţie comună emisă cu ocazia Zilei Femeii, secretara generală a Consiliului Europei, Marija Pejcinovic, şi titulara ministerului german al familiei, Franciska Giffey, au subliniat că ''lockdown-urile şi alte restricţii determinate de pandemie au provocat o creştere record a abuzurilor domestice''.
În aceeaşi declaraţie, cele două semnatare au lăudat revizuirea Codului Penal suedez prin introducerea consimţământului sexual explicit, adică orice act sexual fără un acord clar va fi considerat viol, legislaţia suedeză stabilind că ''numai ''da'' înseamnă ''da''' şi că ''pasivitatea nu este un semn de participare voluntară''.
Marija Pejcinovic şi Franciska Giffey au lăudat progresele obţinute prin Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (cunoscută şi sub numele de Convenţia de la Istanbul) şi Comitetul ei de monitorizare (Grevio), care deja a evaluat 17 ţări ce dispun de liniile telefonice mai sus menţionate.
Pe de altă parte, ele au criticat ''campaniile înşelătoare pe care unele grupuri le-au lansat împotriva Convenţiei de la Istanbul şi care distrag atenţia de la unicul obiectiv: prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice''. Cele două responsabile au făcut astfel referire la mişcările împotriva acestei convenţii semnalate în ţări precum Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Bulgaria, Armenia, Turcia sau Azerbaidjan.
Şase state central şi est-europene membre ale UE nu au ratificat Convenţia de la Istanbul, respectiv Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Letonia şi Lituania, în timp ce Polonia doreşte să se retragă din ea.
Aceste ţări au refuzat să ratifice documentul întrucât consideră că, dincolo de obiectivul declarat al combaterii violenţei împotriva femeilor, această convenţie încurajează căsătoriile între homosexuali şi acceptarea unui al treilea gen. Potrivit ministrului polonez al justiţiei, Zbigniew Ziobro, respectiva convenţie este ''o creaţie feministă menită să justifice ideologia gay''.
Parlamentul ungar a respins anul trecut ratificarea Convenţiei de la Istanbul, considerând că aceasta promovează ''ideologia de gen''.
Într-o declaraţie comună emisă cu ocazia Zilei Femeii, secretara generală a Consiliului Europei, Marija Pejcinovic, şi titulara ministerului german al familiei, Franciska Giffey, au subliniat că ''lockdown-urile şi alte restricţii determinate de pandemie au provocat o creştere record a abuzurilor domestice''.
În aceeaşi declaraţie, cele două semnatare au lăudat revizuirea Codului Penal suedez prin introducerea consimţământului sexual explicit, adică orice act sexual fără un acord clar va fi considerat viol, legislaţia suedeză stabilind că ''numai ''da'' înseamnă ''da''' şi că ''pasivitatea nu este un semn de participare voluntară''.
Marija Pejcinovic şi Franciska Giffey au lăudat progresele obţinute prin Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice (cunoscută şi sub numele de Convenţia de la Istanbul) şi Comitetul ei de monitorizare (Grevio), care deja a evaluat 17 ţări ce dispun de liniile telefonice mai sus menţionate.
Pe de altă parte, ele au criticat ''campaniile înşelătoare pe care unele grupuri le-au lansat împotriva Convenţiei de la Istanbul şi care distrag atenţia de la unicul obiectiv: prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice''. Cele două responsabile au făcut astfel referire la mişcările împotriva acestei convenţii semnalate în ţări precum Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Bulgaria, Armenia, Turcia sau Azerbaidjan.
Şase state central şi est-europene membre ale UE nu au ratificat Convenţia de la Istanbul, respectiv Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Letonia şi Lituania, în timp ce Polonia doreşte să se retragă din ea.
Aceste ţări au refuzat să ratifice documentul întrucât consideră că, dincolo de obiectivul declarat al combaterii violenţei împotriva femeilor, această convenţie încurajează căsătoriile între homosexuali şi acceptarea unui al treilea gen. Potrivit ministrului polonez al justiţiei, Zbigniew Ziobro, respectiva convenţie este ''o creaţie feministă menită să justifice ideologia gay''.
Parlamentul ungar a respins anul trecut ratificarea Convenţiei de la Istanbul, considerând că aceasta promovează ''ideologia de gen''.