Un an de COVID-19 în Moldova. Masca de protecţie a devenit un accesoriu indispensabil
Embed:
De un an de zile, ţara noastră luptă cu noul coronavirus. În 7 martie 2020, în Moldova a fost înregistrat primul caz de COVID-19. De atunci, viaţa moldovenilor s-a schimbat radical. Masca de protecţie a devenit un accesoriu indispensabil, activitatea mai multor agenţi economici a fost restricţionată, iar medicii au luptat contracronometru pentru viaţa oamenilor.
Noul tip de coronavirus a ajuns în ţara noastră în 7 martie. Atunci, o femeie de 48 de ani, care revenea în Moldova din Italia cu o cursă avia, a prezentat simptome de COVID-19. Premierul Ion Chicu a criticat faptul că persoana a revenit în Moldova, chiar dacă se simţea rău.
"Doamna a fost internată în spital în Italia într-un mod foarte iresponsabil a părăsit instituţia, a urcat în avion şi a venit acasă. Am menţionat că cetăţenii noştri oriunde s-ar afla sunt aşteptaţi acasă, dar trebuie să manifeste fiecare responsabilitate. În acest caz avem dovadă de iresponsabilitate totală.", a spus fostul prim-ministru, Ion Chicu.
În scurt timp, numărul îmbolnăvirilor de COVID-19 a început să crească. Iniţial, erau înregistrate doar cazuri de import, apoi infectarea a devenit comunitară. TĂIAT Pentru a combate pandemia, Moldova a fost susţinută de partenerii externi. România a oferit un ajutor umanitar de 3,5 milioane de euro, iar mai mulţi lucrători medicali de peste Prut au venit să-i ajute pe colegii lor moldoveni în lupta cu noul tip de coronavirus.
"Este un gest de solidaritate umană, un gest de imensă empatie, un gest prin care subliniem şi prin acest prilej faptul că România a fost, este şi va fi întotdeauna alături de cetăţenii Republicii Moldova.", a spus ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniță.
Deşi ajutorul oferit de România a fost unul substanţial, convoiul nu a fost întâmpinat în Piaţa Marii Adunări Naţionale, ci sub podul de la Telecentru. Acest lucru a stârnit reacţii în societate.
Pentru a opri răspândirea noului tip de coronavirus, autorităţile au introdus mai multe restricţii. Au fost închise centrele comerciale, localurile, teatrele, iar mai multe întreprinderi şi-au sistat activitatea. De asemenea, erau interzise grupurile mai mari de trei persoane, iar vârstnicii nu aveau dreptul să iasă din case decât din motive întemeiate.
O altă măsură introdusă de autorităţi a fost purtarea măştii de protecţie. Iniţial, aceasta era obligatorie în spaţiile închise şi în mijloacele de transport, iar peste câteva luni, şi în spaţiile deschise din Capitală.
În timpul pandemiei, epidemiologul principal al ţării, Nicolae Furtună, şi-a dat demisia. Asta după ce a făcut o declaraţie scandaloasă.
"Nu vreau să fiu judecat şi să nu pară cinic, dar, în toată lumea, COVID-19 a luat viaţa celor care şi aşa erau o povară şi pentru ei, şi pentru cei din jur.", a spus fostul şef al ANSP, Nicolae Furtună.
După câteva luni de la pandemie, localurile şi-au reluat activitatea, dar cu respectarea regulilor sanitare. Pentru că unii agenţi economici nu s-au conformat, autorităţile au decis ca localurile să funcţioneze doar până la ora 22. Totuşi, în pofida raziilor făcute de oamenii legii, unele discoteci continuau să activeze.
Pandemia a influenţat şi sistemul de educaţie. Timp de jumătate de an, grădiniţele şi-au sistat activitatea. De asemenea, din martie până în mai, elevii au învăţat de la distanţă. Experienţa i-a pus la încercare şi pe profesori, care au trebuit să se adapteze.
După sărbătorile de iarnă, situația s-a agravat. Numărul îmbolnăvirilor creşte de la o zi la alta, iar secţiile de terapie intensivă sunt suprasolicitate. Totuşi, la aproape un an de la înregistrarea primului caz de COVID-19, în 2 martie a fost dat startul campaniei de imunizare împotriva noului coronavirus. Primele vaccinuri au fost donate ţării noastre de România.
"Ţin acest certificat de vaccinare exact cum am absolvit Universitatea de Medicină, cu aceleaşi emoţii, cu aceeaşi mândrie şi cu aceleaşi gânduri bune că, în sfârşit, este speranţă în acest tunel întunecos. Lumina, cu siguranţă, se va aprinde, pentru toţi colegii.", a spus şeful departamentului Anesteziologie, SCR, Alexandru Botizatu.
A trecut exact un an de când pandemia ne-a afectat vieţile. Mii de oameni au fost răpuşi de noul coronavirus, iar economia a fost pusă pe brânci.
Noul tip de coronavirus a ajuns în ţara noastră în 7 martie. Atunci, o femeie de 48 de ani, care revenea în Moldova din Italia cu o cursă avia, a prezentat simptome de COVID-19. Premierul Ion Chicu a criticat faptul că persoana a revenit în Moldova, chiar dacă se simţea rău.
"Doamna a fost internată în spital în Italia într-un mod foarte iresponsabil a părăsit instituţia, a urcat în avion şi a venit acasă. Am menţionat că cetăţenii noştri oriunde s-ar afla sunt aşteptaţi acasă, dar trebuie să manifeste fiecare responsabilitate. În acest caz avem dovadă de iresponsabilitate totală.", a spus fostul prim-ministru, Ion Chicu.
În scurt timp, numărul îmbolnăvirilor de COVID-19 a început să crească. Iniţial, erau înregistrate doar cazuri de import, apoi infectarea a devenit comunitară. TĂIAT Pentru a combate pandemia, Moldova a fost susţinută de partenerii externi. România a oferit un ajutor umanitar de 3,5 milioane de euro, iar mai mulţi lucrători medicali de peste Prut au venit să-i ajute pe colegii lor moldoveni în lupta cu noul tip de coronavirus.
"Este un gest de solidaritate umană, un gest de imensă empatie, un gest prin care subliniem şi prin acest prilej faptul că România a fost, este şi va fi întotdeauna alături de cetăţenii Republicii Moldova.", a spus ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniță.
Deşi ajutorul oferit de România a fost unul substanţial, convoiul nu a fost întâmpinat în Piaţa Marii Adunări Naţionale, ci sub podul de la Telecentru. Acest lucru a stârnit reacţii în societate.
Pentru a opri răspândirea noului tip de coronavirus, autorităţile au introdus mai multe restricţii. Au fost închise centrele comerciale, localurile, teatrele, iar mai multe întreprinderi şi-au sistat activitatea. De asemenea, erau interzise grupurile mai mari de trei persoane, iar vârstnicii nu aveau dreptul să iasă din case decât din motive întemeiate.
O altă măsură introdusă de autorităţi a fost purtarea măştii de protecţie. Iniţial, aceasta era obligatorie în spaţiile închise şi în mijloacele de transport, iar peste câteva luni, şi în spaţiile deschise din Capitală.
În timpul pandemiei, epidemiologul principal al ţării, Nicolae Furtună, şi-a dat demisia. Asta după ce a făcut o declaraţie scandaloasă.
"Nu vreau să fiu judecat şi să nu pară cinic, dar, în toată lumea, COVID-19 a luat viaţa celor care şi aşa erau o povară şi pentru ei, şi pentru cei din jur.", a spus fostul şef al ANSP, Nicolae Furtună.
După câteva luni de la pandemie, localurile şi-au reluat activitatea, dar cu respectarea regulilor sanitare. Pentru că unii agenţi economici nu s-au conformat, autorităţile au decis ca localurile să funcţioneze doar până la ora 22. Totuşi, în pofida raziilor făcute de oamenii legii, unele discoteci continuau să activeze.
Pandemia a influenţat şi sistemul de educaţie. Timp de jumătate de an, grădiniţele şi-au sistat activitatea. De asemenea, din martie până în mai, elevii au învăţat de la distanţă. Experienţa i-a pus la încercare şi pe profesori, care au trebuit să se adapteze.
După sărbătorile de iarnă, situația s-a agravat. Numărul îmbolnăvirilor creşte de la o zi la alta, iar secţiile de terapie intensivă sunt suprasolicitate. Totuşi, la aproape un an de la înregistrarea primului caz de COVID-19, în 2 martie a fost dat startul campaniei de imunizare împotriva noului coronavirus. Primele vaccinuri au fost donate ţării noastre de România.
"Ţin acest certificat de vaccinare exact cum am absolvit Universitatea de Medicină, cu aceleaşi emoţii, cu aceeaşi mândrie şi cu aceleaşi gânduri bune că, în sfârşit, este speranţă în acest tunel întunecos. Lumina, cu siguranţă, se va aprinde, pentru toţi colegii.", a spus şeful departamentului Anesteziologie, SCR, Alexandru Botizatu.
A trecut exact un an de când pandemia ne-a afectat vieţile. Mii de oameni au fost răpuşi de noul coronavirus, iar economia a fost pusă pe brânci.