Cămaşa cu altiţă ar putea ajunge în Patrimoniul UNESCO. Ministerul Culturii a transmis la Bucureşti, dosarul cu toate actele necesare, pentru ca acest element comun de identitate culturală să fie inclus pe lista reprezentativă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanității. Cea mai mare colecţie de ii cu altiţă - 3000 la număr - se găseşte la Muzeul de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău. Unele dintre ele au peste o sută de ani.

"Această cămaşă reprezintă un tip vechi de cămăşi. Pe mânecă, în regiunea umărului are o fâşie mai lată numită altiţă. Ea constă din câteva registre paralele, parcă nişte dreptunghiuri între care se află diverse ornamente.", a povestit secretarul ştiinţific, Andrei Prohin.

Grupurile comune de lucru de la noi şi din România au cercetat mai bine de doi ani tehnica de realizare a cămăşii cu altiţă, după care au realizat filmul şi broşura de promovare pentru dosarul necesar la UNESCO.

"În Patrimoniul Imaterial al Umanităţii, vor fi introduse tehnicile de confecţionare. Cunoştinţe privind confecţionarea pânzei cămaşei în condiţii casnice, diferite tehnici de broderie pentru a crea aceste ornamente. Cunoştinţe cum să prinzi toate părţile cămăşii şi de a realiza o cămaşă întreagă.", a menționat secretarul ştiinţific, Andrei Prohin.

Etnografii spun că includerea cămăşii cu altiţă în Patrimoniul UNESCO ne va ajuta să păstrăm vie această tradiţie de brodare a cămăşilor tradiţionale.

"Mărturiile documentare ne vorbesc despre faptul că în secolul 18 aceste cămăşi aveau un loc deosebit în familie. Documentele de arhivă ne vorbesc că aceste cămăşi erau transmise ca zestre.", a afirmat directorul general al Muzeului de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, Petru Vicol.

Raisa Lungu a învăţat de la bunica ei să brodeze ii cu altiţă, iar soţul ei îi dă o mână de ajutor.

"În timp liber coasem, ţesem împreună. Îmi ajută la tot ce fac chiar şi la ie. Îmi alege aţa, îmi spune că această culoare este mai frumoasă. Culoarea aceasta, galbenă, ar trebui să fie mai deschisă, şi aici am spus ce culori să fie."

Republica Moldova şi România au colaborat deja în trei dosare pentru Patrimoniul UNESCO. Este vorba despre colindatul în ceată bărbătească, tehnicile tradiţionale de realizare a covoarelor moldoveneşti şi Mărţişorul - dosar la care au mai contribuit Republica Macedoniei de Nord şi Bulgaria.