"Fie facem parte dintr-o alianţă cum este NATO şi contribuim astfel la a face Europa mai puternică, fie rămânem cu cealaltă opţiune, care este să ne înarmăm", a declarat pe postul de radio Deutschlandfunk ambasadorul Andrii Melnik.

În acest ultim caz, Kievul "va avea probabil în vedere statutul său nuclear", a menţionat ambasadorul. "Cum altfel putem să ne asigurăm apărarea?", a adăugat el.

Kievul a renunţat în 1994 la al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume, datând din epoca sovietică şi care era amplasat pe teritoriul Ucrainei, focoasele nucleare fiind toate transportate în Rusia. În schimb, SUA, Marea Britanie şi Rusia s-au angajat să respecte graniţele Ucrainei.

Ţara exsovietică vizează de mai mulţi ani să adere la alianţa militară occidentală NATO, ceea ce este însă considerat improbabil să se întâmple în viitorul apropiat.

Tensiunile militare dintre Ucraina şi Rusia rămân la nivel ridicat de la anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea, în 2014, iar în ultimele săptămâni zona de conflict din estul Ucrainei, unde Moscova îi susţine pe separatiştii pro-ruşi, şi desfăşurările de trupe pe teritoriul rus şi ucrainean au creat preocupare pe plan internaţional.

Ambasadorul ucrainean în Germania a vorbit despre "pregătiri reale de război pentru un nou atac militar asupra Ucrainei, care ar trebui să fie luat în serios şi la Berlin".

Moscova susţine că nu face decât să reacţioneze la provocările Kievului şi a respins acuzaţiile privind desfăşurarea de forţe.