Şeful statului nu a prezentat argumente concludente pentru dizolvarea Legislativului, ignorând existenţa unei majorităţi parlamentare care era gata să învestească un Guvern. De această părere sunt judecătorii CC Vladimir şi Serghei Ţurcan, care au avut opinii separate la şedinţa de joi.

Vladimir Ţurcan invocă hotărârea Înaltei Curţi din 27 iulie 2017, potrivit căreia dreptul președintelui de a dizolva Parlamentul trebuie înțeles ca un mecanism de echilibrare, nu de generare a crizelor politice. Magistratul susţine că această concluzie este împărtășită și de Comisia de la Veneția. Mai mult, în opinia lui, cel puțin prima încercare de învestire a Guvernului, din 11 februarie, a fost mimată.

Şi Serghei Ţurcan face referire la recomandările Comisiei de la Veneția. Potrivit magistratului, preşedintele e obligat să organizeze consultări cu deputaţii pentru a epuiza tentativele de formare a Guvernului sau de deblocare a adoptării legilor după expirarea termenului de trei luni.  

Judecătorul susţine că dacă nu există alte modalități, dizolvarea legislativului devine o obligaţie constituţională a şefului statului. Totuşi, în cazul unei majorităţi parlamentare care poate învesti un Guvern, această obligaţie dispare. Serghei Ţurcan susţine că dizolvarea Parlamentului într-o asemenea situaţie ar putea fi considerată o încălcare a Constituţiei de către preşedinte.

În acelaşi timp, în avizul Curţii Constituţionale, votat de trei din cei cinci judecători, se menţionează că: în contextul articolului 85 din Constituţie, imposibilitatea formării Guvernului îi este imputabilă Parlamentului. Astfel, în timpul unei crize instituționale, președintele își asumă funcția importantă de dizolvare a Parlamentului.

Maia Sandu a sesizat Curtea Constituţională în 29 martie, după consultările cu fracţiunile parlamentare. Ea a invocat cele două încercări eşuate de a numi un Guvern. Pe de altă parte, PSRM şi Platforma "Pentru Moldova" au depus la CC opinii privind lipsa circumstanţelor de dizolvare a Parlamentului.