Rusia anunţă că va publica o listă cu “ţările neprietenoase” la adresa sa
Poza simbol
Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a anunţat miercuri că o 'listă cu ţări neprietenoase' faţă de Rusia va fi dată publicităţii în curând, un anunţ care coincide cu expulzarea din Rusia a trei diplomaţi din Slovacia, a doi din Lituania şi a câte unul din Letonia şi Estonia, potrivit Agerpres.
'La ordinul preşedintelui (rus, Vladimir Putin) şi, în conformitate cu un decret al său, guvernul a fost mandatat cu întocmirea unei astfel de liste', a declarat Lavrov într-o conferinţă de presă comună cu omologul său mexican, Marcelo Ebrard, la finalul convorbirilor purtate la Moscova.
Întrebat despre ţările care s-ar putea regăsi în respectiva 'listă', ministrul de externe rus a spus că nu doreşte să anticipeze evenimentele, dar a adăugat: 'Nu mai este mult. Se va şti în curând'.
La 23 aprilie, preşedintele Vladimir Putin a emis un decret cu privire la măsurile destinate să contracareze acţiunile inamicale ale unor state străine care includ, printre altele, interzicerea angajării de personal rusesc la reprezentanţele diplomatice ale acestor state în Rusia.
Lavrov a subliniat miercuri că Rusia nu practică angajarea de personal local la ambasadele sale din lume şi, prin urmare, le poate impune misiunilor diplomatice străine acreditate în Federaţia Rusă să procedeze în mod similar.
Potrivit semioficiosului Izvestia, mai mult de zece ţări s-ar putea regăsi pe lista cu state 'neprietenoase', între care SUA, Polonia, Cehia, Lituania, Letonia, Estonia, precum şi Marea Britanie, Ucraina sau Australia.
Moscova a răspuns miercuri 'în oglindă' declarând persona non grata un număr total de şapte diplomaţi din patru ţări din Europa de Est - Slovacia, Lituania, Letonia şi Estonia - într-o reacţie la măsuri similare luate de statele respective împotriva membrilor misiunilor diplomatice ruse.
Ambasadorului slovac la Moscova, Lubomir Rehak, 'i s-a adus la cunoştinţă că decizia autorităţilor din Slovacia de a se solidariza în mod fals cu Republica Cehă în campania acesteia provocatoare antirusească poate aduce atingere relaţiilor amicale tradiţionale ruso-slovace', a declarat diplomaţia rusă.
La fel ca în cazul ambasadorului slovac, şefilor misiunilor diplomatice din ţările baltice le-a fost adresat un protest faţă de 'expulzarea fără temei' a unor diplomaţi ruşi.
Potrivit MAE rus, Lituania, Letonia şi Estonia 'continuă o politică deschis ostilă' împotriva Moscovei, 'ascunzându-se în acest caz în spatele unei pseudo-solidarităţi cu acţiunile nefondate ale Republicii Cehe împotriva Rusiei'.
Cu două săptămâni în urmă, guvernul ceh a expulzat 18 diplomaţi ai Ambasadei Rusiei la Praga, acuzându-i că ar fi agenţi ai serviciilor de informaţii ruseşti, Moscova răspunzând prin expulzarea a 20 de diplomaţi cehi.
Criza fără precedent cu Republica Cehă a fost urmată de expulzări de diplomaţi ruşi din toate ţările est-europene membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Ungariei - România, Bulgaria, Slovacia şi Polonia -, precum şi din cele trei republici baltice: Letonia, Lituania şi Estonia, plus Ucraina.
Potrivit autorităţilor cehe, Rusia a fost implicată în explozia din 2014 la un depozit de arme din Cehia, soldată cu doi morţi, acuzaţii pe care Moscova le-a calificat drept 'nefondate' şi 'distructive' pentru relaţiile dintre Moscova şi Praga.
Miercuri, Parchetul bulgar a anunţat că anchetează asupra posibilei implicări a şase agenţi ruşi în exploziile produse la patru depozite de armament între 2011 şi 2020, precum şi legături cu evenimente similare survenite în Cehia.
Lavrov a încercat să persifleze suspiciunile Sofiei. Într-un asemenea ritm totul poate să ducă la punctul în care Rusia să fie acuzată de asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei în 1914, după care a început Primul Război Mondial, a spus el. 'Cel puţin încă nu l-am ucis pe arhiducele Ferdinand, dar se pare că lucrurile într-acolo se îndreaptă', a afirmat ministrul rus de externe, citat de agenţia de presă rusă oficială RIA Novosti, comentând investigaţia bulgară.
'La ordinul preşedintelui (rus, Vladimir Putin) şi, în conformitate cu un decret al său, guvernul a fost mandatat cu întocmirea unei astfel de liste', a declarat Lavrov într-o conferinţă de presă comună cu omologul său mexican, Marcelo Ebrard, la finalul convorbirilor purtate la Moscova.
Întrebat despre ţările care s-ar putea regăsi în respectiva 'listă', ministrul de externe rus a spus că nu doreşte să anticipeze evenimentele, dar a adăugat: 'Nu mai este mult. Se va şti în curând'.
La 23 aprilie, preşedintele Vladimir Putin a emis un decret cu privire la măsurile destinate să contracareze acţiunile inamicale ale unor state străine care includ, printre altele, interzicerea angajării de personal rusesc la reprezentanţele diplomatice ale acestor state în Rusia.
Lavrov a subliniat miercuri că Rusia nu practică angajarea de personal local la ambasadele sale din lume şi, prin urmare, le poate impune misiunilor diplomatice străine acreditate în Federaţia Rusă să procedeze în mod similar.
Potrivit semioficiosului Izvestia, mai mult de zece ţări s-ar putea regăsi pe lista cu state 'neprietenoase', între care SUA, Polonia, Cehia, Lituania, Letonia, Estonia, precum şi Marea Britanie, Ucraina sau Australia.
Moscova a răspuns miercuri 'în oglindă' declarând persona non grata un număr total de şapte diplomaţi din patru ţări din Europa de Est - Slovacia, Lituania, Letonia şi Estonia - într-o reacţie la măsuri similare luate de statele respective împotriva membrilor misiunilor diplomatice ruse.
Ambasadorului slovac la Moscova, Lubomir Rehak, 'i s-a adus la cunoştinţă că decizia autorităţilor din Slovacia de a se solidariza în mod fals cu Republica Cehă în campania acesteia provocatoare antirusească poate aduce atingere relaţiilor amicale tradiţionale ruso-slovace', a declarat diplomaţia rusă.
La fel ca în cazul ambasadorului slovac, şefilor misiunilor diplomatice din ţările baltice le-a fost adresat un protest faţă de 'expulzarea fără temei' a unor diplomaţi ruşi.
Potrivit MAE rus, Lituania, Letonia şi Estonia 'continuă o politică deschis ostilă' împotriva Moscovei, 'ascunzându-se în acest caz în spatele unei pseudo-solidarităţi cu acţiunile nefondate ale Republicii Cehe împotriva Rusiei'.
Cu două săptămâni în urmă, guvernul ceh a expulzat 18 diplomaţi ai Ambasadei Rusiei la Praga, acuzându-i că ar fi agenţi ai serviciilor de informaţii ruseşti, Moscova răspunzând prin expulzarea a 20 de diplomaţi cehi.
Criza fără precedent cu Republica Cehă a fost urmată de expulzări de diplomaţi ruşi din toate ţările est-europene membre ale Uniunii Europene, cu excepţia Ungariei - România, Bulgaria, Slovacia şi Polonia -, precum şi din cele trei republici baltice: Letonia, Lituania şi Estonia, plus Ucraina.
Potrivit autorităţilor cehe, Rusia a fost implicată în explozia din 2014 la un depozit de arme din Cehia, soldată cu doi morţi, acuzaţii pe care Moscova le-a calificat drept 'nefondate' şi 'distructive' pentru relaţiile dintre Moscova şi Praga.
Miercuri, Parchetul bulgar a anunţat că anchetează asupra posibilei implicări a şase agenţi ruşi în exploziile produse la patru depozite de armament între 2011 şi 2020, precum şi legături cu evenimente similare survenite în Cehia.
Lavrov a încercat să persifleze suspiciunile Sofiei. Într-un asemenea ritm totul poate să ducă la punctul în care Rusia să fie acuzată de asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand al Austriei în 1914, după care a început Primul Război Mondial, a spus el. 'Cel puţin încă nu l-am ucis pe arhiducele Ferdinand, dar se pare că lucrurile într-acolo se îndreaptă', a afirmat ministrul rus de externe, citat de agenţia de presă rusă oficială RIA Novosti, comentând investigaţia bulgară.