Admirăm uneori în muzee sau în colecţii particulare animale împăiate - mamifere sau păsări sau chiar peşti. Exponatele sunt mai frumoase dacă sunt prezentate într-o poziţie cât mai naturală. Ele sunt operele unor specialişti a căror meserie se numeşte taxidermie. Doi astfel de experţi lucrează la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Capitală. Vladimir Nichiforov are mai bine de 30 de ani de experienţă.

"Noi facem totul, şi păsări, şi animale, cum s-ar zice din toate domeniile. În general, ne ocupăm de restaurarea lucrărilor vechi din depozitul muzeului. Şi în acelaşi timp ne ocupăm şi de exponatele din muzeu", spune Nichiforov.

Serghei Cubani lucrează în muzeu din 1966, iar de atunci atelierul a devenit a doua lui casă. Bărbatul spune că împreună cu colegul său restaurează exponate de peste o sută de ani. Cel mai greu, spun specialiştii, este să redai obiectului forma cât mai apropiată de cea naturală. Specialiştii spun că e nevoie de câteva luni de muncă, pentru ca exponatul să apară în faţa vizitatorilor.

"Se aduce pasarea, ea nu trebuie să fie şifonată, penele să nu fie distruse. Ea se usucă câteva zile, după care se începe prepararea ei. Se taie şi se pune amidon de cartofi. După ce este pregătită pielea, se începe prelucrarea ei. Pregătim umplutura, spumă de polistiren, rumeguş sau altceva", a declarat Serghei Cubani.

Directorul Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Capitală, Petru Vicol, ne-a spus că vrea să investească mai mult în acest domeniu, pentru a suplimenta colecţia.

"Desigur că ne dorim şi un atelier mai bun pentru angajaţii muzeului, un atelier care ar conţine toate condiţiile de prelucrare, deoarece taxidermia conţine şi anumite tehnici speciale. Este nevoie de frigidere speciale, este nevoie de anumite soluţii, substanţe chimice pe care ei le folosesc în procesul de creaţie", a declarat Petru Vicol.

Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Capitală are în colecţie peste 1500 de exponate realizate de taxidermiş