Macron atenţionează că va retrage militarii francezi din Mali dacă aceasta se va îndrepta spre un islamism radical
Foto france24
Preşedintele francez Emmanuel Macron a atenţionat că Franţa îşi va retrage trupele din Mali dacă această ţară se va îndrepta "în direcţia unui islamism radical", informează duminică Agerpres.
Franţa, care are circa 5.100 de soldaţi în cadrul forţei Barkhane, susţine statul Mali care din 2012 se confruntă cu o avansare jihadistă în Nord, ce a cufundat această ţară într-un criză securitară şi s-a extins spre centrul ţării. Însă Franţa, la fel ca Uniunea Europeană (UE), a denunţat marţi "o lovitură de stat inacceptabilă" după arestarea preşedintelui Bah Ndaw şi a premierului Moctar Ouane, arestări decise de colonelul Assimi Goita.
"Preşedintelui malian Bah N'Daw, care era foarte riguros în ceea ce priveşte etanşeitatea dintre putere şi jihadişti, eu i-a spus: 'Islamism radical în Mali cu soldaţii noştri (desfăşuraţi în această ţară)? Niciodată!' Astăzi, există această tentaţie în Mali. Însă, dacă lucrurile vor merge în această direcţie (a islamismului radical), eu voi retrage (trupele franceze)", a spus Macron, într-un interviu pentru Journal du Dimanche (JDD) cu ocazia deplasării sale în Rwanda şi în Africa de Sud, după o a doua lovitură de stat în decurs de 9 luni în Mali.
Şeful statului francez a afirmat de asemenea că "a transmis mesajul" liderilor din Africa de Vest, acela că el "nu va rămâne alături de o ţară unde nu mai există nici legitimitate democratică, nici tranziţie".
Colonelul Goita, figură proeminentă în Mali după lovitura de stat pe care a condus-o pe 18 august 2020 împreună cu un grup de ofiţeri, l-a arestat luni pe preşedintele Bah Ndaw şi pe prim-ministrul Moctar Ouane, garanţii civili ai tranziţiei începute după puci.
Colonelul Assimi Goita a anunţat marţi că i-a demis din funcţii pe Bah Ndaw şi pe Moctar Ouane. Demiterea lor a fost apoi prezentată ca o demisie, fără a exista informaţii dacă aceasta a fost una voluntară.
Franţa, care are circa 5.100 de soldaţi în cadrul forţei Barkhane, susţine statul Mali care din 2012 se confruntă cu o avansare jihadistă în Nord, ce a cufundat această ţară într-un criză securitară şi s-a extins spre centrul ţării. Însă Franţa, la fel ca Uniunea Europeană (UE), a denunţat marţi "o lovitură de stat inacceptabilă" după arestarea preşedintelui Bah Ndaw şi a premierului Moctar Ouane, arestări decise de colonelul Assimi Goita.
"Preşedintelui malian Bah N'Daw, care era foarte riguros în ceea ce priveşte etanşeitatea dintre putere şi jihadişti, eu i-a spus: 'Islamism radical în Mali cu soldaţii noştri (desfăşuraţi în această ţară)? Niciodată!' Astăzi, există această tentaţie în Mali. Însă, dacă lucrurile vor merge în această direcţie (a islamismului radical), eu voi retrage (trupele franceze)", a spus Macron, într-un interviu pentru Journal du Dimanche (JDD) cu ocazia deplasării sale în Rwanda şi în Africa de Sud, după o a doua lovitură de stat în decurs de 9 luni în Mali.
Şeful statului francez a afirmat de asemenea că "a transmis mesajul" liderilor din Africa de Vest, acela că el "nu va rămâne alături de o ţară unde nu mai există nici legitimitate democratică, nici tranziţie".
Colonelul Goita, figură proeminentă în Mali după lovitura de stat pe care a condus-o pe 18 august 2020 împreună cu un grup de ofiţeri, l-a arestat luni pe preşedintele Bah Ndaw şi pe prim-ministrul Moctar Ouane, garanţii civili ai tranziţiei începute după puci.
Colonelul Assimi Goita a anunţat marţi că i-a demis din funcţii pe Bah Ndaw şi pe Moctar Ouane. Demiterea lor a fost apoi prezentată ca o demisie, fără a exista informaţii dacă aceasta a fost una voluntară.