Germania a anunţat luni arestarea pe teritoriul său a unui om de ştiinţă rus care lucra într-o universitate şi care este suspectat de spionaj pentru Moscova, un caz care ar putea complica relaţiile bilaterale deja tensionate dintre cele două ţări, informează France Presse citată de Agerpres.

Bărbatul, prezentat de justiţia germană doar sub numele de Ilnur N., este ''puternic suspectat, cel puţin de la începutul lui octombrie 2020, de a fi fost angajat de un serviciu de informaţii rus'', în timp ce lucra ca asistent ştiinţific la o universitate germană, potrivit Parchetului federal din Karlsruhe, care se ocupă de cazurile de spionaj.

Între octombrie şi iunie anul trecut, el s-a întâlnit în "cel puţin trei ocazii" cu un agent al serviciului de informaţii externe rus, a precizat aceeaşi sursă. În timpul a cel puţin două dintre aceste întâlniri, "a furnizat informaţii" despre universitate şi "a primit bani în schimb".

Nu au fost oferite mai multe detalii despre bărbat sau despre universitatea germană unde lucra, procuratura precizând doar că acesta era asistent ştiinţific "pentru o catedră tehnico-ştiinţifică". Au fost efectuate percheziţii la domiciliul şi la locul de muncă al acestuia, iar sâmbătă a fost adus în faţa unui judecător care a decis să îl aresteze preventiv.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe de la Berlin nu a făcut niciun comentariu în cadrul unei conferinţe de presă, la solicitarea ziariştilor. Nici Moscova nu a reacţionat imediat.

Relaţiile dintre cele două puteri sunt deja tensionate, în special din cauza problemei ucrainene şi a acuzaţiilor de spionaj cibernetic formulate la adresa Moscovei. Dar mai presus de toate, încercarea de otrăvire a opozantului Alexei Navalnîi din august anul trecut, pentru care Moscova este acuzată de Occident, este cea care a contribuit cel mai mult la deteriorarea relaţiilor germano-ruse. Aflat în comă, Navalnîi a fost transportat de urgenţă la un spital din Berlin, iar medicii germani au diagnosticat otrăvirea cu un produs neurotoxic dezvoltat în scopuri militare în epoca sovietică.

La începutul acestei primăveri, Italia a anunţat expulzarea a doi oficiali ruşi după ce un ofiţer de marină italian a fost prins în flagrant în timp ce îi înmâna documente clasificate unui militar rus. Mai mulţi diplomaţi ruşi acuzaţi de spionaj au fost expulzaţi în ultimele luni din Bulgaria, Olanda, Austria, Franţa şi Republica Cehă. De fiecare dată, Moscova a reacţionat în mod simetric, denunţând în acelaşi timp acuzaţii nefondate şi "rusofobe".

Din februarie, justiţia germană acuză un german că a transmis Rusiei date despre camera deputaţilor (Bundestag). Suspectul a lucrat pentru o companie însărcinată de mai multe ori de Bundestag să efectueze verificări ale laptopurilor sale. El a fost pus sub acuzare de către procuratură şi urmează să fie judecat, dacă instanţa competentă va da undă verde.

De asemenea, Rusia este acuzată de piraterie informatică pe scară largă care a vizat calculatoarele Bundestagului şi biroul Angelei Merkel în 2015, precum şi NATO şi canalul de televiziune în limba franceză TV5 Monde. Şeful diplomaţiei germane, Heiko Maas, a avertizat împotriva unor posibile tentative de dezinformare din partea Rusiei înainte de alegerile parlamentare de la sfârşitul lunii septembrie din Germania, pe care le-a calificat drept "complet inacceptabile".

În pofida acestor relaţii tensionate, Moscova şi Berlinul continuă să îşi apere controversatul proiect de gazoduct Nord Stream 2, care va lega cele două ţări, împotriva opoziţiei Statelor Unite.