Banca centrală a Chinei a anunţat că a închis o companie care „era suspectată de furnizarea unor servicii software pentru tranzacţii cu monede virtuale”. Totodată, biroul din Beijing al Băncii Populare a Chinei a avertizat instituţiile cu privire la oferirea unor servicii alternative asociate cu monedele digitale, precum furnizarea de spaţii comerciale şi servicii de marketing, potrivit CNBC.

În 2013, ţara le-a ordonat furnizorilor terţi de plăţi să înceteze folosirea monedei Bitcoin. Autorităţile chineze au stopat vânzările de token-uri în 2017 şi au promis în 2019 să aibă în vizor exchange-urile cu expunere pe crypto.

În mod tipic, de fiecare dată când Beijingul s-a dezlănţuit împotriva industriei crypto, efectele măsurilor au dispărut treptat, iar restricţiile au fost ulterior relaxate. Însă situaţia este diferită de data aceasta.

În mai, China le-a interzis instituţiilor financiare şi companiilor de plăţi să furnizeze servicii asociate cu piaţa criptomonedelor. De altfel, luna iunie a fost martora unor arestări în masă ale unor oameni suspectaţi de utilizarea criptomonedelor în moduri frauduloase. În aceeaşi lună, organele de reglementare au mărit gradul de presiune al băncilor şi platformelor de plată pentru a stopa furnizarea serviciilor crypto, iar Weibo – Twitter-ul Chinei – a suspendat mai multe conturi asociate cu monedele digitale, scrie Mediafax.

Până acum, jumătate din minerii de bitcoin la nivel mondial şi-au oprit activităţile în urma represaliilor lansate de China asupra proceselor de minare şi tranzacţionare de bitcoin.

„Guvernul chinez face tot ce îi stă în putinţă pentru a se asigura că bitcoinul şi alte monede digitale vor dispărea din economie şi sistemele financiare”, spune Fred Thiel, CEO al Marathon Digital Holdings şi membru al Consiliul de Minare de bitcoin.

În China continentală, criptomonedele au devenit în ultimul timp sinonim cu ilegalitatea.

„Cea mai mare schemă Ponzi pe crypto a fost, cel mai probabil, proiectul chinez Plus Token”, susţine Nic Carter, partener fondator al fondului de criptomonede Castle Island Ventures, referindu-se la un scandal în care au fost furaţi 5,7 miliarde de dolari de la investitori, rezultând astfel în zeci de arestări.

O altă ipoteză spune că Beijingul încearcă să bată terenul pentru propriul său yuan digital, o monedă virtuală a băncii centrale care a început să fie dezvoltată încă din 2014.

„Mişcarea presupune adoptarea monedei digitale a băncii centrale din China şi supravegherea tuturor activităţilor economice”, explică Thiel, adăugând că yuanul virtual ar putea, cel puţin în teorie, să îi ofere guvernului mai multă putere de urmărire a cheltuielilor în timp real.

Însă Carter argumentează că bitcoinul şi yuanul digital sunt atât de diferiţi încât nu pot fi consideraţi competitori direcţi. Astfel, un factor de motivaţie al Beijingului ar consta în oprirea ieşirilor de capital prin intermediul criptomonedelor şi aşa-numitelor „stablecoins” – monedele digitale ancorate de monedele suverane, precum Libra a Facebook.