Premierul desemnat, Natalia Gavriliţa, a depus la Parlament programul de guvernare. Acesta are ca titlu sintagma „Moldova vremurilor bune” şi conţine mai multe capitole despre principalele domenii pe care se vor concentra miniștrii.

În program sunt indicate principalele provocări de dezvoltare a Republicii Moldova, printre care:

- Calitatea scăzută a guvernării
– Sărăcia, inegalitatea și vulnerabilitatea socioeconomică
– Numărul mic al locurilor de muncă bine plătite
– Infrastructura subdezvoltată
– Vulnerabilitatea la schimbările climatice
– Impactul uman asupra mediului
– Un sistem educațional adaptat insuficient la necesitățile societății
– Sănătatea precară a populației
– Rata alarmantă a accidentelor și a infracționalității
– Vulnerabilitatea la amenințările și riscurile de securitate a statului
– Emigrarea și îmbătrânirea populației, depopularea comunităților. 

Astfel, luând în considerație provocările majore de dezvoltare cu care se confruntă Republica Moldova ca stat, Guvernul își stabilește următoarele obiective de dezvoltare:

• Asigurarea unui pachet legislativ care să permită asanarea eficientă a sistemului de justiție și urmărirea averilor acumulate ilicit, precum și susținerea acestui proces;
• Elaborarea unui mecanism juridic universal pentru evaluarea independentă a fiecărei instituții și întreprinderi de stat și definirea criteriilor de performanță relevante;
• Simplificarea regulilor de activitate pentru IMM-uri, încurajarea intrării tinerilor și femeilor în afaceri, sprijinirea înființării, maturizării și internaționalizării afacerilor, susținerea IMM-urilor prin programe de finanțare și instruire antreprenorială;
• Susținerea creșterii productivității muncii prin asigurarea unui sistem eficient de formare profesională inițială și continuă, relevant și racordat la cerințele pieței;
• Dezvoltarea capacităților de asimilare a fondurilor pentru dezvoltare, inclusiv, selecția strategică a priorităților, evaluare, proiectare, achiziție și asigurare a calității;
• Asigurarea unui volum anual de investiții publice de până la 4,5 miliarde lei pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare, mobilitate, interconectare internațională și infrastructură comunitară; inclusiv, circa 2 miliarde lei pentru modernizarea și diversificarea economică a satelor;
• Majorarea influxului de investiții străine până la 4% din PIB, inclusiv în întreprinderi de prelucrare a producției agricole și în infrastructura post-recoltare;
• Susținerea familiilor inclusiv prin majorarea scutirii la impozitul pe venit al persoanelor fizice pentru fiecare copil la întreținere și a ajutorului pentru copiii din familii social vulnerabile și creșterea indemnizației pentru nașterea copilului;
• Majorarea pensiei minime până la nivelul de 2000 de lei în trimestrul patru al anului 2021 și asigurarea unei creșteri durabile a acesteia, precum și compensarea integrală a medicamentelor pentru titularii celor mai mici pensii;
• Instituirea „Fondului de Argint” pentru finanțarea serviciilor de îngrijire a vârstnicilor nevoiași și solitari, inclusiv asistență la domiciliu, prânzuri calde, alte servicii;
• Asigurarea unui sector eficient de extensiune și consultare agricolă pentru adaptarea eficientă a sectorului la schimbările climaterice;
• Elaborarea unei politici și a măsurilor coerente de accelerare a tranziției la economia circulară și economia verde;
• Promovarea unei politici externe active și demne, orientate spre restabilirea și consolidarea relațiilor bune cu România, Ucraina, UE, SUA, Rusia și alte țări, promovarea exporturilor, accesul la resurse investiționale și financiare;
• Modernizarea a cel puțin 100 dintre cele mai populare servicii publice;
• Asigurarea accesului la serviciile publice electronice pentru 100% din populația activă a țării;
• Reducerea cu 15% a infracțiunilor contra vieții și sănătății omului, a violurilor și hărțuirii sexuale și a violenței pe bază de gen, a accidentelor, înecurilor, incendiilor și intoxicațiilor;
• Creșterea numărului de evenimente culturale cu 20% până în 2025;
• Creșterea locurilor noi de muncă în domeniile cultural-turistice cu 15% până în 2025.

Pentru aceste obiective, Guvernul propune o serie de indicatori de impact și ținte de dezvoltare pentru orizontul anului 2025:

• Reducerea ratei sărăciei până la 20% și a sărăciei extreme până la 5%;
• Atingerea ratei de ocupare de cel puțin 50% pentru bărbați și 46% pentru femei și reducerea cu 20% a decalajului salarial de gen;
• Reducerea cu 50% a costurilor de derulare a afacerilor și a costurilor tranzacționale;
• Creșterea cu cel puțin 5 puncte procentuale a ponderii copiilor și tinerilor din învățământul gimnazial cu cunoștințe minime în domeniile matematică, știință, citire și lectură (indicatorii din Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor);
• Creșterea productivității muncii până la un nivel care să susțină un salariu mediu pe economie de cel puțin 15000 lei;
• Reducerea cu 15% a volumului de deșeuri municipale degajate în mediu;
• Reducerea cu 10% a volumului de substanțe poluante deversate în apă și atmosferă.

Potrivit celor enumerate în document, în primele luni de mandat Guvernul va prioritiza 4 direcții de activitate:

1. Gestionarea eficientă a crizei sanitare cauzate de pandemia de COVID-19
2. Demararea reformei justiției și pachetul anti-corupție
3. Creșterea veniturilor populației și protecția socială a grupurilor vulnerabile
4. Restabilirea finanțării externe.

Programul integral de activitate al Guvernului Gavrilița poate fi accesat AICI.

Citeşte şi: Lista miniştrilor desemnaţi în Guvernul Nataliei Gavriliţa făcută publică