Pandemia de COVID-19 a fost însoţită de o scădere semnificativă a indicilor de natalitate în ţările dezvoltate, în special în sudul Europei. Aceasta este principala concluzie a unui studiu realizat de Universitatea Bocconi din Italia şi publicat de revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), pentru care au fost utilizate modele numerice şi care a analizat date din 22 de ţări.

Cea mai mare pandemie a secolului trecut, aşa-numita gripă spaniolă (1918-1919) a condus la o scădere a natalităţii în SUA, de la 23 raportat la 1.000 de locuitori în 1918, la 20 la 1.000 de locuitori în 1919 (-13 %). Efecte comparabile au avut loc şi în alte ţări ca Marea Britanie, India, Japonia sau Norvegia.

În prezent, datele preliminare sugerează că pandemia de COVID-19 a condus la scăderea natalităţii în ţările cu veniturile ridicate, atât în Europa, cât și la nivel global.

Datele au demonstrat că pandemia a fost însoţită de o reducere semnificativă a ratelor de natalitate, dincolo de cele prevăzute în tendinţele anterioare, în şapte dintre cele 22 de ţări studiate. Astfel, s-au înregistrat scăderi semnificative în Ungaria (8,5 %) în Italia (9,1 %), în Spania (8,4 %) şi în Portugalia (6,6 %).

Şi alte ţări, precum Belgia, Austria şi Singapore, s-au confruntat cu o descreştere semnificativă a ratei brute a natalităţii.

Totuşi, autorii precizează că datele disponibile oferă informaţii doar despre primul val şi, prin urmare, "oferă o imagine asupra reducerii generale a natalităţii în pandemie".

Datele referitoare la etapele din primul val relevă totodată că în unele ţări, precum Franţa şi Spania, s-a observat o recuperare a tendinţei de creştere a natalităţii în martie 2021, datorată perioadei de concepţie din iunie 2020.

Potrivit autorilor, studiul relevă impactul pandemiei asupra dinamicii populaţiei cu implicaţii socio-politice asupra îngrijirii copiilor, sectorului imobiliar sau pieţei muncii.