A văzut atâta suferinţă şi durere de când a început pandemia de coronavirus, încât nici în perioada când a îngrijit victimele războiului din Yemen nu a simţit atâta tristeţe în suflet. Vorbim despre şefa secţiei de boli infecţioase de la Spitalul din Căuşeni, Aurelia Pînzari.

Cu lacrimi în ochi, medicul mărturiseşte că se simte ca în infern atunci când intră în secţie şi vede persoanele conectate la aparatele de oxigen. Acestea o roagă cu privirea să le salveze, dar de multe ori, nici îngerii în halate albe nu pot face nimic.

„Acesta este coşmar, eu aşa coşmar nu am văzut, nici..." 

Aurelia Pînzari a fost medic de familie în Căuşeni timp de 18 de ani. Apoi, a plecat în Yemen, unde opt ani a activat ca medic generalist. Înainte cu şase luni de a reveni acasă, în ţară s-a început războiul, astfel aceasta a început a trata bolnavii răniţi în lupte. S-a întors în ţară, iar după doi ani a devenit şefa secţiei boli infecţioase din Căuşeni. Eroul în halat alb mărturiseşte că ţine minte şi acum ziua de 30 martie când în spital au fost internate persoane infectate de coronavirus. De atunci, ziua trata iar noaptea studia, pentru a putea face faţă virusului.

„Acolo nu am văzut atâtea decese, acolo este război. Aici este mai grav psihologic, ştii oamenii ceea, îi cunoşti. Un an jumate, dar nu mă pot deprinde. Acesta este coşmar, eu aşa coşmar nu am văzut, nici... Nu ştiu, poate cineva se deprinde cu aceasta, dar este foarte greu de lucrat. ”, a declarat Aurelia Pînzari, şefa secţiei de boli infecţioase Spitalul raional Căușeni.

Aurelia Pînzari mai spune că unul dintre momentele dificile este să anunţe familia pacientului că acesta a pierdut lupta cu viaţa.

„Este dureros când intri şi vezi că starea este gravă, dar ei se uită, parcă te roagă să îl salvezi, la unii ştii că va scăpa, alţii nu au şanse. Este greu să le spui şi la rude, sunt cazuri că ei ziua vin, vorbesc, totul este bine, merge spre ameliorare, iar seara se constată decesul.”, a mai relatat femeia.

Cel mai dureros însă este să vezi cum copiii îşi privesc părinţii pe geam şi-i roagă să nu-i părăsească.

„Să vedeţi cum plâng rudele la fereastră. Eu am avut o mamă tânără. Ea a scăpat, dar a fost foarte grav. Copii, fata de 14 şi băiatul 12, toată ziua stăteau la fereastră şi o rugau mamă luptă, mamă luptă, nu muri, mamă luptă.", a mai adăugat medicul Aurelia Pînzari.

A început să respire mai uşor la sfârşitul verii, atunci când în ţară se atesta o descreştere a cazurilor de COVID-19. Dar virusul ucigaş nu a bătut în retragere, iar în Moldova a început a circula o nouă tulpină, mult mai periculoasă şi contagioasă.
Pe fundalul ratei insuficiente de vaccinare împotriva COVID-19, a declanşat un nou val de îmbolnăviri, doar că de această dată şi în rândul tinerilor.

„Credeam că de acum am scăpat, noi ne-am vaccinat, dar când s-a început valul. Foarte agresiv, cu foarte multe complicaţii. Atacă nu numai vârstnicii şi nu numai pacienţii cu patologii concomitente , dar toţi. Am avut şi de 17 ani trataţi şi de 23, 25.”

Aurelia Pînzari spune că este la limita extenuării, dar şi aşa va continua să ducă lupta contracronometru cu noul coronavirus. În final, istovită, eroul în halat alb i-a rugat pe oameni să se vaccineze, astfel încât lupta cu ucigaşul invizibil, care răpeşte vieţi va fi mai uşoară.

„Cât o să am putere, o să mă lupt, nu o să-i permit să... O să ajut cât o să pot, cât voi avea eu putere. Dacă lumea ar înţelege şi s-ar vaccina, poate şi nouă ne va fi mai uşor. Fără vaccin, noi nu scăpăm. Nu cred că noi o să scăpăm, dacă nu o să ne vaccinăm, la sigur va fi foarte greu. Dacă se vor vaccina se formează anticorpi, atunci el o să fie ca o infecţie simplă. "

Până la ziua de astăzi, Aurelia Pînzari are trataţi peste o mie de pacienţi.