Inspectorii ecologici îndeamnă oamenii să nu dea foc la frunze, ci să le folosească pe post de îngrăşământ pentru grădini. În Chişinău, Întreprinderea muncipală "Spaţii Verzi" implementează metoda compostului de mai bine de doi ani.

"- Greblăm frunza că este tare multă.
- Cam câte tractoare strângeţi zilnic ?
- Două, eu ştiu. După cât de multă frunză este. Foarte multă", a spus o femeie.

După ce sunt strânse, frunzele sunt transportate la depozitul de pe teritoriul Staţiei de Epurare a apelor reziduale din Capitală. Acolo, ele sunt amestecte cu lemn mărunţit.

"Primim toată creanga din oraş, care se aduce pe loc, şi o fărămiţăm în gropi speciale unde se depozitează aparte rumeguş şi aparte se pune frunza care se aduce din oraş şi iarba tot", a explicat un bărbat.

Potrivit directorului Întreprinderii "Spaţii Verzi", Serghei Carp, compostul obţinut va fi folosit pe post de îngrăşământ pentru florie şi copacii din oraş.

"Rumeguşul în amestesc cu frunzele pe care le aducem acuma, iată vara aducem iarbă. Iată tot amestecul ăsta şi la toată asta se mai adaugă şi puţin nămol care se primeşte la staţia de epurare şi tot asta se amestecă şi se depozitează în platformele pe care le vedeţi aici alături", a declarat Serghei Carp.

Pentru a spori capacitatea de producere a compostului, autorităţile municipale vor să achiziţioneze alte şase utilaje.

"Primul utilaj de mărunţire de o capacitate mai mare decât cel existent pentru mărunţire şi omogenizare a maselor vegetale. Apoi vor fi puse în anumite grămenzi lungi şi late. Iar un al treilea este un sortator pentru compotul final obţinut", a precizat Vasile Efros, şeful direcţiei amenajare şi mediu.

Oamenii care dau foc frunzelor sau altor deşeuri vegetale riscă amenzi de până la 1200 de lei, în cazul persoanelor fizice, şi până la nouă mii, în cazul celor juridice.

"Oamenii trebuie să conştientizeze că faptul că resturile vegetale, frunzele, nu sunt gunoi. Ele reprezintă o bogăţie a anaturii, o parte componentă a naturii, un îngrăşământ natural ce poate fi compostat", a menţionat Cristina Gheorghiţă, inspector în cadrul Inspectoratului pentru Protecţia Mediului.

Între timp, unii oameni spun că de ani buni nu mai obişnuiesc să ardă frunzele: "Să strângă, vă spun aşa. Într-un colţ de grădină să facă o groapă, o acoperit cu pământ şi deja în primăvară să pună ca un fel de compost. Poate să îl lase şi în toamnă că nu este problemă".

Ecologiştii spun că norii de fum şi aerul poluat de pe urma arderii frunzelor îi afectează, în special, pe cei care suferă de boli cardiovasculare, alergii sau au probleme respiratorii.