Criza energetică s-a strecurat în dezbaterile europene puţin câte puţin, pe măsură ce problema gazelor naturale s-a extins în blocul comunitar. În septembrie, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, nici nu o menţiona în discursul său privind starea Uniunii.

O lună şi jumătate mai târziu, la presiunile unor state, în special Spania, problema se află printre preocupările principale ale UE şi obligă liderii europeni să stea până târziu în noapte pentru a se pune de acord, aşa cum s-a întâmplat săptămâna trecută în Consiliul European, scrie „El Pais” într-o analiză preluată de Digi24.

Aproape 20 de ţări din Europa au luat deja măsuri pe cont propriu pentru a a amortiza şocul dat de scumpirile la energie și pentru a reduce impactul asupra buzunarelor consumatorilor, care sunt nemulțumiți de ceea ce se întâmplă și temători în privința viitorului.

Undă verde pentru măsuri la nivel național

Preţurile angro ale electricităţii au crescut în UE cu 200 la sută, în medie, în ultimul an, iar enorma dependenţă de importurile de gaze (90 la sută vin din afara Uniunii, în special din Rusia) creşte expunerea la volatilitate şi la capriciile pieţei. Dar, momentan, nu există soluţii comunitare privind măsura de a contracara „vârful energetic” pe termen scurt, ci doar compromisul de a încerca „crearea de rezerve strategice”, de a face achiziţii comune şi de a analiza funcţionarea pieţei de electricitate, de gaze şi de comercializare a drepturilor de emisii de CO2.

În schimb, executivul comunitar a dat prioritate măsurilor naţionale care să permită intervenția în cazul persoanelor şi companiilor vulnerabile prin intermediul ajutoarelor, subvenţiilor sau exceptărilor fiscale, fără a fi nevoie să se schimbe actualul cadru legislativ. 

Având încă vii în amintire protestele „vestelor galbene” din Franța şi alte evenimente similare, toată lumea știe că preţurile ridicate sunt „cel mai bun combustibil” posibil pentru mişcări extremiste, notează El Pais.

Ce măsuri se pot lua pentru a contracara scumpirile

Până în prezent, 19 dintre cele 27 de state membre au comunicat Comisiei aplicarea sau intenţia de a aplica un anumit tip de iniţiativă pentru a face faţă crizei electricităţii: de la tarife sociale la cupoane pentru energie, de la mecanisme de evitare a deconectării de la rețea la ajutoare bănești directe pentru a atenua creșterea prețurilor la benzină. 

Astfel, conform analizei, la tarife sociale au apelat Spania, Belgia, Bulgaria, Franţa, Grecia şi Portugalia, la subvenţii Spania, Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Franţa, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Polonia, Portugalia şi România, iar pe partea de taxe au fost luate măsuri în Spania, Belgia, Republica Cehă, Estonia, Irlanda, Italia, Ţările de Jos, Portugalia şi Slovacia.

Spania este una dintre puţinele ţări din UE care au acţionat pe toate fronturile pentru a combate scumpirile de pe piaţa de energie, menționează „El Pais”.

În România, proiectul de lege care prevede plafonarea prețurilor la energie și compensarea facturilor a fost adoptat de Parlament, măsurile urmând să se aplice de la 1 noiembrie. Pe lângă consumatorii casnici, prețurile plafonate se vor aplica și unor noi categorii de consumatori, precum spitalele (publice și private), unitățile de învățământ (publice și private), creșele (publice și private), ONG-urile, furnizorii de servicii sociale publici și privați și unitățile de cult.

Franţa acordă cecuri de 100 de euro de teama Vestelor galbene

În Franța, presiunea pentru creșterea prețului la electricitate este mai puțin presantă decât în alte țări, având în vedere că majorarea generală are loc o singură dată: la începutul anului. Cu toate acestea, momentul nu este bun: alegerile prezidențiale sunt aproape - mai sunt doar șase luni până la vot -, iar pre-campania este deja în desfășurare. De aceea, problema energiei electrice, la care se adaugă creșterea cu 12 la sută a prețului la gaz de la 1 octombrie și creșterea constantă a prețului la benzină, a devenit un subiect politic fierbinte într-o țară în care cele mai grave proteste recente, cele ale Vestelor galbene, au fost declanșate tocmai de prețul combustibilului.

După scumpirea din octombrie, guvernul liberalului Emmanuel Macron a plafonat preţul la gaze iniţial până în aprilie 2022 şi ulterior, până la sfârșitul anului viitor. Acest „scut tarifar” va influenţa şi electricitatea, care se va scumpi cu numai 4% în februarie.

În plus, şase milioane de gospodării cu venituri mici ar trebui să primească la sfârșitul anului „un cec pentru energie” de 100 de euro.

Toţi francezii care câştigă mai puţin de 2.000 de euro net - circa 38 de milioane de persoane - vor primi, de asemenea, o „compensație de inflaţie” unică, de 100 de euro, pentru a contracara scumpirea carburanţilor.

Portugalia: Compensație de 10 cenţi pe litrul de carburanţi, scăderea taxelor şi ajutoare pentru transport

În Portugalia, la 10 noiembrie va intra în vigoare măsura cea mai directă adoptată de executivul socialistului Antonio Costa pentru a încerca să atenueze efectul scumpirii combustibililor: statul va rambursa 10 cenţi pe litrul de carburant cumpărat, până la 31 martie 2022. Va exista un plafon de 50 de litri pe lună de persoană, astfel că suma maximă ce se va putea restitui fiecărui consumator va fi cinci euro pe lună. Măsura costă statul portughez circa 133 milioane de euro.

La acest sistem de subvenționare se adaugă la reducerea taxelor pentru produsele petroliere şi energetice, decisă la 15 octombrie. Această diminuare, cu caracter extraordinar, este de doi cenţi pe litrul de benzină fără plumb şi de un cent pe litrul de motorină.

În plus, guvenul a îngheţat taxa pe carbon până în martie 2022.

Portofoliul de ajutoare mai cuprinde compensaţii pentru companiile de transport de călători (autobuze şi taxiuri) şi înlesniri fiscale pentru sectorul de transport de mărfuri.

Portugalia a redus deja TVA la electricitate chiar înainte de actuala criză a preţurilor: de la 23% la 13% pentru primii 100 kWh consumaţi lunar pentru 86% dintre gospodării, cele care au contractat puterea cea mai mică. În martie, a fost extins profilul beneficiarilor, fiind incluse familiile numeroase, într-o măsură fiscală care are caracter permanent.

Dar escaladarea preţurilor din ultimele luni a forţat noi măsuri: au fost reduse semnificativ tarifele pentru accesul în reţea până în 2022, unul dintre elementele care influenţează factura finală. O diminuare care, se estimează, se va traduce într-o scădere medie de 35 la sută în factura finală a consumatorilor.

Italia: Două miliarde de euro pentru măsuri de protecție

Italia a aprobat un decret la sfârșitul lunii septembrie pentru reducerea facturilor la electricitate şi gaze se vor reduce. Măsura include o scădere a TVA la gazele naturale, de la 10% , respectiv 22%, în funcţie de consum, la 5%. În plus, se vor elimina din facturi costurile de întreţinere, independente de consum. Bugetul pentru 2022, prezentat recent de premierul Mario Draghi, prevede alocări de două miliarde euro pentru a compensa prețurile la gaz şi curent electric.

Pentru electricitate, executivul a prevăzut, de asemenea, o îngheţare a creşterii tarifelor pentru toate persoanele care aveau deja „bon social pentru electricitate” (o reducere în factură pentru familiile vulnerabile). Beneficiare sunt trei milioane de gospodării, inclusiv cele cu un venit mai mic de 8.265 de euro, cele cu cel puțin patru copii și cu un venit mai mic de 20.000 de euro, beneficiarii ajutorului social sau cei grav bolnavi.

Aceeași măsură este valabilă pentru alte 2,5 milioane de persoane care beneficiază de „bonul social pentru gaz”.

În plus, în lunile octombrie, noiembrie și decembrie, se vor elimina și costurile de gestionare a facturilor pentru aproximativ șase milioane de întreprinderi mici și foarte mici și pentru aproximativ 29 de milioane de utilizatori casnici.

Germania: Reduceri de taxe şi ajutoare pentru familii

Şi în Berlin au crescut grijile generate de creşterea preţurilor la energie odată cu venirea iernii, dar măsurile sunt mai modeste, în aşteptarea formării unui nou guvern federal. Nu numai gazele naturale sunt cele care s-au scumpit semnificativ de la începutul anului, ci şi electricitatea şi benzina.

Dar Germania beneficiază de faptul că multe contracte de furnizare de gaze s-au semnat pe termen lung şi de aceea scumpirea încă nu s-a repercutat asupra consumatorilor finali.

Totuşi, sunt măsuri cu care guvernul are încredere că va ajuta la ponderarea efectului unei viitoare lovituri pentru industrie şi gospodării. Începând din ianuarie, se va diminua cu 43% taxa pentru expansiunea surselor regenerabile de energie. Executivul speră ca furnizorii de energie să transfere această reducere către clienţi. De asemenea, a crescut numărul beneficiarilor de ajutoare pentru locuinţă destinate familiilor cu dificultăţi în a plăti chiria sau cheltuielile locuinţei: se estimează că vor fi 640.000 beneficiari în plus.

În Germania există, de asemenea, un voucher de mobilitate cu care se subvenţionează naveta pe distanțe mai lungi a angajaţilor cu resurse reduse, măsură care va fi extinsă în 2022.

Ministrul Economiei, Peter Altmaier, a spus, în urmă cu câteva zile, că noul executiv, probabil o coaliţie formată din social-democraţi, verzi şi liberali, „va trebui să ia în calcul și alte măsuri pe termen scurt”. Guvernului Angelei Merkel, de exemplu, a fost împotriva intervenţiei pe pieţele energetice, scrie El Pais.

Ţările de Jos: Mai puţine impozite

Piaţa de electricitate olandeză a depăşit deja costul de 100 de euro/MWh şi creşterea ar putea presupune până la 50% în plus la facturi. În faţa acestei situaţii, guvernul a decis în octombrie să compenseze majorarea cu o reducere a impozitelor în 2022, o măsură că va însemna o economie de până la 400 euro pe an pentru gospodării.

De asemenea, 500 milioane euro vor fi destinaţi pentru a atenua cheltuielile cu energia ale întreprinderilor mici şi mijlocii şi 150 milioane euro pentru a îmbunătăţi izolarea locuinţelor. În total, măsurile aprobate însumează 3,2 miliarde, iar reducerea impozitelor va începe din 1 ianuarie 2022.

Între 8% şi 10% dintre gospodăriile olandeze au semnat contracte de furnizare care expiră în următoarele trei luni şi care, astfel, vor fi afectate de scumpiri. Iar alte 44% au contracte expuse - de două ori pe an - fluctuaţiilor de preţuri la gaze şi energie electrică. Restul au un tarif fix lunar stabilit în prealabil pe baza unei estimări de consum, contract ce se menţine între unu şi trei ani.

Circa 142.000 de familii au fost nevoite să-și fixeze termostatul mai jos şi să facă duşuri mai scurte pentru a plutea plăti energia, conform unui studiu al Organizaţiei pentru Cercetare Ştiinţifică Aplicată (TNO).

Marea Britanie: Plafonarea preţurilor produce, momentan, şocuri

În 2019, guvernul conservator britanic, pe atunci condus de Theresa May, a impus aşa-numita „energy price cap” (limită la preţul energiei) pentru a evita ca excesivele fluctuaţii ale unei pieţe liberalizate din deceniul 90 să lovească dur consumatorii. Autoritatea de reglementare (Ofgem) revizuieşte de două ori pe an preţul maxim pe care poate ajunge să-l plătească o gospodărie cu consum mediu.  În realitate, ceea ce stabileşte este cantitatea maximă la care se poate ajunge să fie plătită pe unitate energetică, dar multe locuinţe nu au nici măcar contoare de gaze sau electricitate, iar companiile le dau o estimare lunară.

Ultima revizuire, calculată în august, dar în vigoare de la 1 octombrie, situează tariful anual maxim la 1.515 euro. Cu acest sistem, mulţi dintre operatorii care nu au producţie de energie proprie şi nici capacităţi de înmagazinare şi au oferit contracte „foarte temerare” clienţilor, au trebuit să-și închidă afacerea. Conturile lor, prin lege, trebuie asumate de operatori mai puternici, obligaţi că subscrie inclusiv la condiţiile avantajoase pe care le-a semnat consumatorul. În această situaţie de enormă tensiune, sunt multe voci care cer revizuiri mai frecvente ale preţurilor maxime la energie şi experţii anticipează deja că următoarea, din aprilie, va creşte facturile gospodăriilor cu cel puţin 30%.

În ceea ce priveşte industriile cu consum energetic ridicat, pe care preţurile mari le-au pus în situaţii foarte riscante, necesitatea de a le ajuta sau nu cu bani publici a dus în ultimele săptămâni la confruntări serioase în cadrul Guvernului lui Boris Johnson. Kwasi Kwarteng, ministrul Industriei, a susţinut necesitatea de a salva sectoare cheie precum cel al oţelului, industriei chimice sau ceramice. Ministrul Economiei, Rishi Sunak, a avut obiecţii serioase la ideea de a destina, ca în timpul crizei financiare anterioare, banii contribuabililor pentru salvarea companiilor în dificultate. Cei din jurul lui Johnson au înclinat de partea lui Kwarteng, forţând Finanțele britanice să găsească o soluţie.

Şi se adaugă încă două probleme: nu se doreşte să se creeze imaginea că însuşi guvernul, care pregăteşte COP26, summit-ul de mediu de la Glasgow, se angajează să dea ajutoare companiilor mari consumatoare de energie şi nu se doreşte, în niciun caz, să fie asumate ajutoare pe termen lung. Abordarea se concentrează, mai degrabă, pe împrumuturi pe termen scurt sau tip garanţii financiare.