Circa 1.600 de femei au fost condamnate în SUA pentru ucidere din culpă după ce au pierdut o sarcină, relatează BBC, citează digi24.ro.

Prin aceeaşi poveste tristă a trecut şi Brittney Poolaw de 21 de ani din Oklahoma. Tânăra era însărcinată în aproximativ patru luni când a pierdut sarcina în spital, în ianuarie 2020. În octombrie, a fost condamnată la patru ani de închisoare pentru uciderea din culpă a fiului ei nenăscut.

Când a ajuns la spital, Poolaw a recunoscut că a luat droguri în timpul sarcinii. Ulterior, raportul medicului legist, obținut de BBC, arăta că s-au găsit urme de metamfetamină în ficatul și creierul fătului.

Medicul legist nu a determinat o cauză a morții fătului, dar a notat că o anomalie genetică, desprinderea placentei sau consumul matern de metamfetamine ar fi putut fi factori care au contribuit la avortul spontan.

Avocații lui Poolaw spun că vor contesta condamnarea ei. Procurorul care a adus cazul ei în instanță a refuzat să facă orice comentarii pe subiect.

Cu toate acestea, povestea lui Poolaw este doar vârful aisbergului, potrivit Danei Sussman, director executiv adjunct al National Advocates of Pregnant Women, un ONG pentru drepturile femeilor.

„Cazul lui Britney a atins o coardă sensibilă. Nu este atât de neobișnuit pe cât au crezut oamenii că este”, spune Sussman.

Organizația o ajută pe Poolaw cu apelul în justiție și monitorizează arestările și cazurile de „intervenție forțată” împotriva femeilor însărcinate din SUA.

În perioada 1973-2020, NAPW a înregistrat 1.600 de astfel de cazuri, iar 1.200 au apărut doar în ultimii 15 ani.

Deși unele implicau femei care au fost arestate pentru lucruri precum căderea la înălțime sau nașterea acasă, marea majoritate implicau droguri, iar femeile de culoare erau suprareprezentate.

Recenta explozie a cazurilor penale face parte dintr-un „fenomen unic american” aflat la intersecția dintre „Războiul împotriva drogurilor” din America și „mișcarea persoanei”, a spus Sussman.

Problema expunerii fătului la droguri a ajuns în prim-planul dezbaterilor culturale în anii 1980, când termenul „crack baby” a început să fie folosit pentru a descrie copiii născuți de mame cu dependență de droguri.

Consumul de droguri în timpul sarcinii este asociat cu multe rezultate negative, inclusiv cu un risc crescut de avort spontan, dar impactul real al consumului de droguri asupra fătului variază foarte mult.

Pe de altă parte, mai multe state din SUA au adoptat legi care îngreunează avorturile. Oamenii se opun avortului din diferite motive, adesea morale sau religioase, iar o parte a discuției a ajuns să se concentreze pe noțiunea de persoană.

„Conceptul de persoană este destul de simplu. Oamenii sunt umani și egalitatea noastră se bazează pe umanitatea noastră. Nimic nu schimbă faptul științific că suntem umani biologic de la bun început până la sfârșit. Prin urmare, ca oameni, merităm protecție egală în temeiul legii, deoarece avem drepturi naturale, inerent”, a spus Sarah Quale, președintele Personhood Alliance Education, o organizație antiavort.

„Mișcarea persoanei” a contribuit la promovarea legilor care merg dincolo de reglementarea accesului la avort, pentru a extinde drepturile și protecția fătului ca și cum ar fi un cetățean cu drepturi depline.

Consumul de substanțe ilegale în timpul sarcinii este considerat abuz asupra copiilor în 23 de state americane, potrivit Institutului Guttmacher. În jumătate din statele din SUA, profesioniștii din domeniul sănătății sunt obligați să raporteze autorităților cazurile de femei însărcinate suspectate de consum de droguri.

Pe de altă parte, dacă Poolaw ar fi făcut un avort, ea nu ar fi fost acuzată deloc, deoarece avortul este legal în Oklahoma.