Descoperire arheologică rară în Capitală. Rămăşiţele fundamentului casei în care a locuit mitropolitul Basarabiei, Gavriil Bănulescu-Bodoni, scoase la iveală
sursa foto: publika.md
Descoperire arheologică rară în Capitală. Este vorba despre rămăşiţele fundamentului unei case în care a locuit mitropolitul Basarabiei, Gavriil Bănulescu-Bodoni. Primele săpături, care au avut loc pe bulevardul Grigore Vieru, au scos la lumină câteva trepte, dar şi beciul imoblului, care are 230 de ani.
''Beciul s-a păstrat minunat, în pofida faptului că are 230 de ani. Repet, este cel mai vechi vestigiu istoric sau construcţie din oraşul Chişinău.'', a declarat Iulian Rusanovschi, reprezentat asociaţia ''Monumentum''.
Săpăturile au început în prima săptămână a lunii noiembrie, la iniţiativa Asociaţiei obștești ''Monumentum''. Echipa, formată din trei arheologi, a fost condusă de către doctorul habilitat în ştiinţe istorice, Sergiu Musteaţă. Acesta povesteşte că, iniţial, casa i-a aparţinut lui Teodor Sabău, vameş şi om înstărit din acele vremuri.
''Clădirea a fost cedată cumva Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, se cunoşteau, erau prieteni. Gavriil Bănulescu-Bodoni a decis că acea biserică care era în preajmă ''Arhanghelii Mihail şi Gavriil'' să devină sobor. Bineînţeles că Mitropolitul trebuia să se afle în preajmă, de aceea şi această clădire a fost folosită ca locuinţă.'', a declarat Sergiu Musteaţă, doctorul habilitat în ştiinţe istorice.
Sergiu Musteaţă spune că subsolul clădirii este localizat chiar în inima oraşului, în zona târgului de cândva.
''Noi am găsit, de fapt, intrarea, se vede foarte clar terasa din faţa clădirii, se văd treptele. După imaginile din interbelic se cunoaşte că sunt șase trepte, noi am descoperit patru din ele.'', a declarat Sergiu Musteaţă, doctorul habilitat în ştiinţe istorice.
În perioada iernii, şantierul va fi conservat, iar săpăturile vor continua la primăvară. După încheierea lucrărilor, lângă vestigiul istoric va fi amplasat un complex muzeal şi un scuar pentru vizitatori. Gavriil Bănulescu-Bodoni s-a născut în 1746, la Bistriţa, şi a decedat în data de 30 martie 1821, la Chişinău, şi a fost înmormântat la Mănăstirea Căpriana. A fost primul Mitropolit al Basarabiei. În 2016, a fost exhumat, canonizat şi recunoscut ca sfânt de Biserica Ortodoxă din Republica Moldova şi de Patriarhia Rusă.
''Beciul s-a păstrat minunat, în pofida faptului că are 230 de ani. Repet, este cel mai vechi vestigiu istoric sau construcţie din oraşul Chişinău.'', a declarat Iulian Rusanovschi, reprezentat asociaţia ''Monumentum''.
Săpăturile au început în prima săptămână a lunii noiembrie, la iniţiativa Asociaţiei obștești ''Monumentum''. Echipa, formată din trei arheologi, a fost condusă de către doctorul habilitat în ştiinţe istorice, Sergiu Musteaţă. Acesta povesteşte că, iniţial, casa i-a aparţinut lui Teodor Sabău, vameş şi om înstărit din acele vremuri.
''Clădirea a fost cedată cumva Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, se cunoşteau, erau prieteni. Gavriil Bănulescu-Bodoni a decis că acea biserică care era în preajmă ''Arhanghelii Mihail şi Gavriil'' să devină sobor. Bineînţeles că Mitropolitul trebuia să se afle în preajmă, de aceea şi această clădire a fost folosită ca locuinţă.'', a declarat Sergiu Musteaţă, doctorul habilitat în ştiinţe istorice.
Sergiu Musteaţă spune că subsolul clădirii este localizat chiar în inima oraşului, în zona târgului de cândva.
''Noi am găsit, de fapt, intrarea, se vede foarte clar terasa din faţa clădirii, se văd treptele. După imaginile din interbelic se cunoaşte că sunt șase trepte, noi am descoperit patru din ele.'', a declarat Sergiu Musteaţă, doctorul habilitat în ştiinţe istorice.
În perioada iernii, şantierul va fi conservat, iar săpăturile vor continua la primăvară. După încheierea lucrărilor, lângă vestigiul istoric va fi amplasat un complex muzeal şi un scuar pentru vizitatori. Gavriil Bănulescu-Bodoni s-a născut în 1746, la Bistriţa, şi a decedat în data de 30 martie 1821, la Chişinău, şi a fost înmormântat la Mănăstirea Căpriana. A fost primul Mitropolit al Basarabiei. În 2016, a fost exhumat, canonizat şi recunoscut ca sfânt de Biserica Ortodoxă din Republica Moldova şi de Patriarhia Rusă.