În timp ce lumea se străduiește să limiteze răspândirea noii variante a SARS-CoV2, mai multe voci au exprimat speranța că Omicron provoacă forme mai ușoare ale bolii, pe baza unor relatări venite din Africa de Sud. Dar mai mulți experți avertizează că noua tulpină nu trebuie subestimată, potrivit The Guardian.

La o ședință a Departamentul de Sănătate al Africii de Sud, Unben Pillay, un medic generalist din Midrand, la periferia Johannesburgului, a spus că, deși „este încă devreme”să se pronunțe, cazurile pe care le-a văzut erau în general cu forme ușoare: „Avem pacienți cu tuse uscată, febră, transpirații nocturne și dureri corporale. Oamenii vaccinați tind să se descurce mult mai bine”, a spus medicul.

Pe de altă parte, medicul de familie Angelique Coetzee din Pretoria a spus că mulți dintre pacienții săi prezentau simptome neobișnuite, în special oboseală severă, și niciunul nu raporta pierderea gustului sau a mirosului, scrie digi24.ro.

Deși poate dura câteva săptămâni până să avem răspunsuri clare cu privire la natura amenințării reprezentate de Omicron, apar dovezi că vaccinurile oferă cel puțin o oarecare protecție. Dr. Wassila Jassat de la Institutul Național pentru Boli Transmisibile a spus că în orașul sud-african Tshwane, unde a fost detectată varianta Omicron, 87% din internările în spital au fost în rândul pacienților nevaccinați.

Cu toate acestea, diferențele demografice ar putea fi pur și simplu un factor al ratei de vaccinare: 64% dintre cei peste 60 de ani din Africa de Sud au făcut cel puțin o doză de vaccin, comparativ cu doar 26% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani.

Oricât de liniștitoare ar fi astfel de povestiri, ele trebuie tratate cu prudență, avertizează experții.

„Toate afirmațiile despre severitatea Omicron sunt nesigure în acest moment, deoarece se bazează pe povestiri sau foarte putine date. Chiar și rezultatele primelor studii epidemiologice vor fi probabil părtinitoare, deoarece există provocări majore atunci când se deduce severitatea bolii cu noile variante – mai ales acum că mulți oameni au dobândit imunitate, fie prin vaccinare, fie prin infectare”, a spus Dr. Müge Çevik, specialist în boli infecțioase la Universitatea St Andrews.

Pe de altă parte, știm din mutațiile anterioare ale virusului că diferite variante pot declanșa forme mai mult sau mai puțin severe de boală și simptome variate. De exemplu, varianta Alpha (detectată pentru prima dată în Marea Britanie) a fost mai transmisibilă și asociată cu forme mai grave în comparație cu variantele anterioare, dar simptomele au fost în general similare. Delta (detectată pentru prima dată în India) este și mai transmisibilă și mai mortală și, totuși, două dintre simptomele principale de COVID - tuse persistentă și pierderea mirosului și gustului - sunt mai puțin frecvente, dar mai multe persoane raportează dureri de cap și/sau sângerări din nas.

Un motiv pentru astfel de diferențe ar putea fi schimbările în modul în care virusul interacționează cu celulele noastre imunitare. Multe simptome comune ale bolii, cum ar fi febra sau curgerea nasului, sunt cauzate în principal de răspunsul imun la infecții, mai degrabă decât de daune directe cauzate de virusuri sau bacterii. Diferențele dintre răspunsurile noastre imune pot explica, de asemenea, de ce doi indivizi nu au neapărat aceleași simptome dacă sunt infectați cu același virus sau aceeași variantă.

„Toate acestea sunt legate de variații ale fragmentelor din genom care duc la modificări ale proteinelor pe care virusul le folosește atunci când intră în corpul nostru”, a spus profesorul Lawrence Young, virusolog la Universitatea din Warwick.

„În același mod în care variantele au efecte diferite asupra sistemului nostru imunitar - și de aici preocupările pe care le avem cu privire la eficacitatea vaccinului - unele dintre aceleași efecte pot influența modul în care organismul nostru răspunde la virus și simptomele pe care le avem”, a explicat el.